Grăsimile sau carbohidrații: care reprezintă un factor mai puternic de declanşare a obezității?

Prea mulți carbohidrați sau prea multe grăsimi? Care dintre aceşti factori cauzează de fapt obezitatea? Părerile specialiştilor sunt, de regulă, ȋmpărțite. Un studiu recent a analizat ȋndeaproape efectele dietelor asupra greutății şi a sănătății organismului.

La ȋnceputul anului, Medical News Today a evidențiat rezultatele unui studiu care analiza unele beneficii posibile ale unei diete cu puțini carbohidrați comparativ cu o dietă săracă ȋn grăsimi. Oamenii de ştiință au analizat cele mai bune diete pentru pierderea excesului de greutate. Din păcate, concluzia nu este una destul de clară.

Ambele supoziții au argumente pro şi contra. Unele persoane pot beneficia mai degrabă ȋn urma renunțării la grăsimi, iar altele ȋn momentul ȋn care adoptă o dietă cu mai puțini carbohdrați. Atât carbohidrații care sunt o sursă de glucoză, cât şi grăsimile sunt blamate pentru creşterea riscului de a dezvolta obezitate. Studiile continuă să dezbată aceste subiecte, astfel că problema nu este deocamdată soluționată.

Recent, ideea că un aport excesiv de carbihidrați poate fi o cauză pentru obezitate a fost mult mai populară, deşi unii experți au destule contraargumente.

Rezultatele unui studiu care a fost publicat ȋn jurnalul Cell Metabolism (Metabolismul celular) ai fost obținute de experții de la 2 instituții de prestigiu din Beijing şi Marea Britanie (Institute of Genetics and Developmental Biology at the Chinese Academy of Sciences din Beijing şi University of Aberdeen din Marea Britanie) au descoperit lucruri interesante care merită analizate.

Aportul de zahăr nu a influențat greutatea

Acesta se pare că este cel mai consistent studiu de acest fel desfăşurat până acum şi a fost condus de profesorul John Speakman şi echipa sa care au testat efectele a trei macronutrienți: carbohidrații, grăsimile şi proteinele, asupra acumulării de grăsime ȋn corp. Analizele au fost făcute pe rozătoare care au un mecanism metabolic asemănător cu cel uman.

Rozătoarele care au aparținut unor grupuri diferite din punct de vedere genetic au avut parte de 30 de tipuri de diete care au inclus variațiuni cu cele trei elemente amintite mai sus.

Animalele au fost ținute pe aceste diete timp de trei luni, care ar ȋnsemna 9 ani pentru om. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care s-au utilizat rozătoare ȋn locul studiilor pe subiecți umani – timpul prea ȋndelungat pentru a obține rezultate concludente.

Pe toată această perioadă, au fost analizate toate schimbările ȋn greutatea şoriceilor pentru a vedea care dintre rozătoare devin supraponderale.

Experții au descoperit că doar acele rozătoare care au consumat un exces de grăsimi au avut parte de un țestut adipos excesiv. Cele care au consumat mai mulți carbohidrați nu au avut modificări de greutate.

Mai mult decât atât, se pare că o combinație ȋntre cele două diete nu a avut vreun impact asupra acumulării excesului de kilograme.

De ce consumul de grăsimi conduce la obezitate? Experții sunt de părere că grăsimile sunt oarecum pe placul sistemului de recompensare al creierului şi stimulează o poftă crescută pentru o cantitate mai mare de calorii, ceea ce conduce la acumularea de kilograme ȋn plus.

Unica limitare a acestui studiu pe care au amintit-o experții este ca a fost făcut pe rozătoare şi nu pe oameni, ȋnsă similitudinile dintre metabolismul acestora este de necontestat.