Impactul economic al obezităţii, similar celui al tutunului sau al terorismului

În prezent, în întreaga lume, există mai mult de 2,1 miliarde de persoane care suferă de suprapondere şi obezitate. Procentajul reprezintă aproximativ 30% din întreaga omenire, acest număr fiind de aproape 3 ori mai mare decât numărul malnutriţiilor din lume.

Obezitatea şi impactul economic la nivel mondial

Decesele oamenilor planetei noastre se datorează, în proporţie de 5%, acestei epidemii numită obezitate. Supraponderea a ajuns să privească nu doar sănătatea populaţiei, ci a devenit şi o problemă care ameninţă economia mondială. Într-un articol care dezbate această temă, Project Syndicate estimează că impactul economic al obezităţii este de circa 2.000 de milarde de dolari, anual, ceea ce reprezintă 2% din PIB-ul lumii.

McKinsey Global Institute din Chicago, SUA, a întocmit, recent, un studiu care arată faptul frapant că obezitatea are un impact modial economic care poate fi comparat cu cel al tutunului, al terorismului şi al violenţelor armate. Din păcate, fenomenul se accentuează anual, iar specialiştii în domeniu au estimat faptul că, până în anul 2030, jumătate din populaţia planetei manifestă riscul de a fi supraponderală sau chiar obeză.

Obezitatea în ţările aflate în curs de dezvoltare

Epidemia obezităţii nu a cuprins doar ţările foarte dezvoltate, ci şi cele care au economiile emergente. Creşterea veniturilor cetăţenilor are drept efect faptul că aceştia devin tot mai corpolenţi, într-o încercare de compensare a lipsurilor alimentare pe care le-au avut în trecut. Astfel, după ce alimentaţia a fost mult timp deficitară, în tările care sunt în curs de empancipare, rata obezităţii explodează. De pildă, în statul insular Nauru din Micronezia, cu un secol în urmă se murea de foame, iar în anul 2005 s-a estimat că 70% din populaţie a devenit obeză.

Pe plan internaţional, s-au instaurat măsuri pentru ca acest flagel să poată fi combătut. Măsurile pentru combaterea dezvoltării obezităţii includ: cantine şcolare în care se serveşte hrană echilibrată, încurajarea mersului pe jos în mediile urbane, măsuri fiscale, inscripţionarea caracteristicilor alimentelor pe ambalaje etc.

Sedentarismul şi excesele alimentare

O importanţă majoră o constituie conştinetizarea populaţiei şi informarea cu privire la riscurile pe care le implică o viaţă sedentară şi supraalimentaţia. La riscul supraalimentaţiei sunt expuse, în mod special, ţările emergente, iar, în ţările cele mai dezvoltate, problema majoră a ajuns sedentarismul.

Pe termen lung, economiile care ar rezulta din diminuarea cheltuielilor cu sănătatea şi din creşterea productivităţii ar avea capacitatea de a recupera costurile generate de măsurile necesare pentru controlarea ratei obezităţii. Astfel, evoluţia indicelui obezităţii de la rata pozitivă din prezent la una negativă în viitor ar putea aduce, de pildă, în Marea Britanie, economii de circa 1,2 miliarde de dolari în fiecare an. Aici, specialiştii au estimat faptul că, odată cu aplicarea unor măsuri împotriva obezităţii, Marea Britanie ar ajunge să controleze rata acesteia, iar măcar 20% dintre obezi ar putea reveni la o greutate normală, într-o perioadă cuprinsă între 5 şi 10 ani.

Eficienţa măsurilor anti-obezitate este condiţionată de stricteţea cu care acestea sunt aplicate şi de respectarea lor la unison. Boala nu poate fi prevenită doar unilateral, de un singur organ cum ar fi educaţia, mass-media, medicina, distribuitorii sau producătorii de alimente, proprietarii de restaurante sau chiar guvernele. Toate aceste instituţii trebuie să lucreze împreuna pentru rezultate benefice.

Experimentarea şi tatonarea diferitor căi de prevenţie este inevitabilă până în momentul în care se va dovedi obţinerea celor mai bune rezultate. Deşi nivelul de investiţii pentru cercetări în domeniul acesta, la nivel global, pare unul ridicat (4 miliarde de dolari, anual), suma este infimă şi reprezintă doar 2% din costurile sociale pe care le generează, la nivel mondial, epidemia de obezitate.