Mituri şi realităţi despre metabolism

Iată adevărul ȋn ceea ce priveşte câteva nelămuriri ȋn legătură cu metabolismul şi ȋngrăşarea:

Persoanele cu un număr mai redus de kilograme au un metabolism mai rapid.

De regulă, chiar opusul acestei afirmaţii este adevărat, adică, cu cât o persoană are mai multe kilograme, cu atât mai multe calorii trebuie să ardă pentru a-şi menţine organismul ȋn funcţiune. Există, ȋnsă, şi excepţii: de pildă, mutaţii ale genei care reduce capacitatea celulelor de metabolizare a glucozei şi a acizilor graşi pentru a furniza energie (KRS2) se ȋntâlnesc de două ori mai des la persoanele care suferă de obezitate decât la cele care au mai puţine kilograme. Cu toate acestea, mutaţiile de o astfel de natură sunt destul de rare.

Îngrăşarea la o vârstă medie este inevitabilă.

Acest lucru este posibil, ȋnsă nu este neapărat ca el să se ȋntâmple. Procesul de ȋnaintare ȋn vârstă declanşează modificări la nivel hormonal atât la bărbaţi, cât şi la femei, iar aceste schimbări pot fi responsabile cu predispoziţia către ȋngrăşare. În cazul bărbaţilor, nivelul testosteronului scade, fapt care va avea drept efect reducerea masei musculare, apoi reducerea ratei metabolice. Schimbările hormonale ȋn cazul femeilor (de pildă, modificarea nivelului de estrogen) pot cauza creşterea apetitului şi ȋncetinirea metabolismului. Cu toate acestea, acumularea de kilograme ȋn plus nu este inevitabilă ȋn cazul persoanelor care sunt foarte active şi consumă cantităţi mai reduse de mâncare.

Persoanele cu o greutate scăzută digeră mai puţin mâncarea.

Acest lucru nu este unul adevărat, cercetările demonstrând faptul că, sub aspectul conţinutului energetic, există diferenţte nesemnificative ȋn fecalele subiecţilor diferitelor studii, indiferent de predispoziţia de ȋngrăşare a acestora. De regulă, 3% dintre caloriile consumate sunt eliminate prin intermediul materiilor fecale.

Temperaturile scăzute pot scăderea greutatea.

Acest lucru este posibil, ȋnsă este important de reţinut că nu toată grăsimea este la fel. Bebeluşii sunt născuţi cu cantităţi ȋnsemnate de grăsime brună, grăsime care va arde acizii graşi pentru generarea căldurii. Se presupunea faptul că adulţii nu mai deţin grăsime brună, ȋnsă s-a dovedit că persoanele cu o greutate mică o deţin. Voluntarii care au fost expuşi la temperaturi de circa 15 grade Celsius timp de 6 ore, zilnic, pentru 10 zile, purtând doar pantaloni scurţi şi tricouri, au arătat o creştere a grăsimii brune ȋn organism.

Somnul poate sprijini pierderea kilogramelor ȋn plus.

Acest lucru este posibil, iar lipsa somnului poate provoca senzaţia de foame din câteva motive: descreşte nivelul leptinei (hormonul responsabil cu starea de saţietate), creşte nivelul grelinei (hormonul foamei) şi afectează eliberarea de insulină. Dar, prea mult somn va creşte riscul de acumulare a kilogramelor ȋn plus.

Dietele permenente reduc rata metabolică.

Fals pentru că, deşi simplul act de a mânca va creşte ritmul metabolic (prin eliberarea hormonului numit oxyntomodulină), există puţine dovezi care să arate că dietele dese conduc la recâştigarea greutăţii iniţiale din cauza ȋncetinirii metabolismului. De fapt, persoanele care se ȋnfometează, totodată acelea care pierd lent ȋn greutate vor câştiga kilograme ȋn plus după ȋncetarea dietelor.

Arderea caloriilor va continua şi după practicarea exerciţiilor fizice.

După efectuarea exerciţiilor fizice, metabolismul organismului se află la un nivel ridicat, iar corpul se recuperează şi se repară. Acest proces al arderii caloriilor are o durată de aproximativ 3 şi 24 de ore, durată care variază ȋn funcţie de intensitatea şi de exerciţiile fizice practicate. Efectul este mai ȋndelungat ȋn urma unor exerciţii fizice mai complexe, de rezistenţă, precum ar fi ridicarea greutăţilor.