nivel de grasime

Experții propun o analiză nouă privind rolul carbohidraților ȋn obezitate

carbohidrați ȋn obezitate

Oamenii de știință analizează din nou rolul pe care ȋl au carbohidrații ȋn alimentația persoanelor care suferă de obezitate. Obezitatea a devenit o adevărată pandemie care, alături de pandemia recentă de coronavirus, a distrus numeroase vieți.

Deja au trecut zeci de ani de când cauzele obezității șii eliminarea excesului ponderal au constituit obiectul unei dezbateri acerbe între oamenii de știință și profesioniștii din domeniul sănătății.

Modelul carbohidrați-insulină

Potrivit unei teorii, cunoscută sub numele de „modelul de carbohidrați-insulină”, alimentele și băuturile care conțin cantități mari de carbohidrați determină o creștere a nivelului de insulină din organism.

Se pare că, acest lucru, la rândul său, crește foamea și încetinește metabolismul, ceea ce duce la creșterea în greutate în timp.

Dieteticienii au citat de multe ori modelul carbohidrați-insulină pentru a explica succesul dietelor bogate în grăsimi, cu conținut scăzut de carbohidrați, cum ar fi dieta ketogenică.

Spre deosebire de carbohidrați, grăsimile din dietă nu provoacă o creștere a nivelului de insulină imediat după masă.

Pe de altă parte a dezbaterii, modelul presupus de echilibrul energetic distinge mai puțin grăsimile și carbohidrații.

Grăsimile sau carbohidrații: care reprezintă un factor mai puternic de declanşare a obezității?

Grăsimile sau carbohidrații

Prea mulți carbohidrați sau prea multe grăsimi? Care dintre aceşti factori cauzează de fapt obezitatea? Părerile specialiştilor sunt, de regulă, ȋmpărțite. Un studiu recent a analizat ȋndeaproape efectele dietelor asupra greutății şi a sănătății organismului.

La ȋnceputul anului, Medical News Today a evidențiat rezultatele unui studiu care analiza unele beneficii posibile ale unei diete cu puțini carbohidrați comparativ cu o dietă săracă ȋn grăsimi. Oamenii de ştiință au analizat cele mai bune diete pentru pierderea excesului de greutate. Din păcate, concluzia nu este una destul de clară.

Ambele supoziții au argumente pro şi contra. Unele persoane pot beneficia mai degrabă ȋn urma renunțării la grăsimi, iar altele ȋn momentul ȋn care adoptă o dietă cu mai puțini carbohdrați. Atât carbohidrații care sunt o sursă de glucoză, cât şi grăsimile sunt blamate pentru creşterea riscului de a dezvolta obezitate. Studiile continuă să dezbată aceste subiecte, astfel că problema nu este deocamdată soluționată.

Recent, ideea că un aport excesiv de carbihidrați poate fi o cauză pentru obezitate a fost mult mai populară, deşi unii experți au destule contraargumente.

Obezitatea şi incontinenţa urinară

Obezitatea incontinenţa urinară

Conform studiilor, obezitatea şi supraponderea sunt strâns legate de condiţia de sănătate cunoscută sub denumirea de incontinenţă urinară. Iată mai multe explicaţii în legătură cu acest subiect şi cu motivaţiile existenţei unei legături între cele două condiţii de sănătate:

Ce este incontinenţa urinară ?

Incontinenţa urinară se referă la pierderile involuntare de urină, mai ales în timpul strănutului, a râsului sau o oricărei situaţii care accentuează presiunea abdominală. Condiţia aceasta de sănătate afectează circa 50% dintre femeile de vârstă mijlocie şi de vârsta a treia din întreaga lume, diminuând calitatea vieţii acestora. În SUA, incontinenţa urinară conduce la 30 de miliarde de dolari cheltuiţi anual pentru problema aceasta de sănătate.

Coneziunea dintre obezitate şi incontinenţa urinară

Obezitatea reprezintă un factor de risc pentru incontinenţa urinară. Conform studiilor, o creştere cu 5 unităţi a IMC-ului (indexul de masă corporală) este asociată cu o creştere de 60-100% a riscului de dezvoltare a incontinenţei urinare. Urmărirea pe parcursul a unei perioade de 5-10 ani a cotelor de creştere a incontinenţei urinare s-a observat o creştere a acestora de 7-12% pentru fiecare unitate în plus a IMC-ului.

Grăsimea ucide: 8 moduri prin care excesul de greutate poate provoca decesul

exces greutate obezitate morbida

Excesul de grăsime din organism nu reprezintă numai o problemă estetică, fiindcă persoanele supraponderale sau obeze manifestă riscuri ridicate de deces din cauza afecţiunilor asociate. Iată care sunt modalităţile prin care grăsimea poate scurta semnificativ durata vieţii:

Greutatea optimă a organismului

Din păcate, foarte multe persoane ignoră pericolele produse de acumularea kilogramelor ȋn plus, chiar dacă este vorba doar de câteva care se depun anual, ȋn mod special, dacă acestea sunt şi greu sesizabile cu ochiul liber. Grăsimea ȋn exces are, de regulă, un ritm constant de acumulare, de-a lungul vremii, un ritm ȋn creştere, ȋn cazul ȋn care nu se iau măsurile necesare pentru menţinerea greutăţii corporale normale.

Cele două modalităţi de verificare a stadiului greutăţii organismului sunt reprezentate de calcului indexului de masă corporală (IMC) şi de măsurarea dimensiunii taliei.

Indexul de masă corporală este rezultatul evaluării raportului dintre greutatea unei persoane şi ȋnălţimea acesteia, oferind un indice cu o puternică relevanţă pentru categoria de greutate din care persoana respectivă face parte.

Nivelul periculos de grăsime din corp nu presupune neapărat suprapondere sau obezitate

Nivelul periculos de grăsime

Cercetările şi studiile ȋn domeniu au relevat faptul că este periculos ca o persoană să fie ceea ce poartă denumirea de „skinny fat” adică „slab gras”. Iată ce ȋnseamnă şi ce presupune aceasta:

Ce ȋnseamnă „skinny fat” ?

Suntem obişnuiţi să asociem grăsimea din organism cu prezenţa kilogramelor ȋn plus sau cu obezitatea, ȋnsă, este important de reţinut faptul că aceste noţiuni nu au neapărat legătură unele cu altele.

Persoanele care deţin un indice a masei corporale ce indică greutatea optimă pot avea şi ele exces de grăsime ȋn organismul lor. Aceste persoane care prezintă o imagine zveltă, ȋnsă, ȋn organismul lor, este prezentă grăsime nesănătoasă, ȋn jurul organelor interne, au fost denumite „skinny fat” sau „slabii graşi”. O astfel de condiţie medicală cunoscută şi sub denumirea de „suprapondere metabolică” sau „obezitate metabolică” afectează circa 15% din populaţia cu greutatea normală, din ȋntreaga lume.

Simptome care semnalizează prezenţa unui nivel prea mare de grăsime ȋn corp

Nivelul crescut de grăsime din organism este asociat cu declanşarea multiplelor probleme de sănătate, mai ales cu bolile de la nivelul aparatului cardiovascular şi cu diabetul.

Subscribe to nivel de grasime