stres

Experţii în chirurgia vasculară au identificat problemele de sănătate post-carantina coronavirus

varicele miscare stres dupa carantina coronavirus

Experţii în chirurgie vasculară din SUA tocmai au raportat impactul asupra sănătăţii pe care carantina l-a avut, în special pentru persoanele vârstnice. Societatea pentru chirurgie vasculară (SVS) a discutat cu chirurgii şi a dezvăluit concluziile în urma discuţiilor, dar şi unele soluţii pentru pacienţii cu boli vasculare.

Lipsa de activitate trebuie înlocuită cu exerciţii fizice şi mişcare în aer liber

Lipsa de activitate a fost o problemă majoră pe perioada carantinei, mai ales pentru persoanele vârstnice şi pacienţii care au varice asociate cu umflături cronice la nivelul picioarelor.

Tromboza vasculară (coagularea arterială și venoasă) este o problemă serioasă la pacienții identificaţi cu COVID-19, de asemenea. La noi în ţară, restricţiile sunt încet ridicate şi este importantă integrarea activităţii fizice în viaţa de zi cu zi.

Medicii şi chirurgii recomandă mişcarea în aer liber sau în interior pentru că aceasta ajută la menţinerea tonusului muscular. Pe perioada carantinei, majoritatea oamenilor au stat în case, ceea ce ar fi putut agrava starea sănătăţii vasculare – dacă se observă acest lucru, se recomandă vizita urgentă la medicul de specialitate.

Stresul pe termen lung poate conduce la stagii avansate ale obezităţii

Stresul conduce la obezitate

Ultimele studii au demonstrat faptul că pacienţii care suferă de stres pe termen lung sunt mult mai predispuşi la obezitate. Rezultatele studului au fost publicate în 23 februarie, 2018 şi demonstrează felul în care stresul afectează declanşarea obezităţii. Acest studiu a implicat examinarea firelor de păr pentru a determina nivelul de cortizol, hormonul răspunzător de regularizarea răspunsului organismului la stres.

Rezultatele studiului şi desfăşurarea acestuia au fost publicate în jurnalul Obesity şi au demonstrat faptul că expunerea la un nivel crescut de cortizol pe parcursul mai multor luni este asociată cu supraponderea şi obezitatea.

Aceste ipoteze ale implicării stresului cronic în declanşarea obezităţii au fost tatonate cu mai mult timp în urmă. Persoanele supraponderale asociază de multe ori mâncatul prea mult sau consumul alimentelor bogate în grăsimi, zahăr şi calorii cu stresul. Hormonul stresului joacă un rol extrem de important în metabolism şi în determinarea locaţiei în care se va stoca grăsimea.

Studiile anterioare care au cercetat legătura dintre cortizol şi obezitate s-au bazat în special pe măsurarea nivelului acestui hormon în sânge, salivă sau urină şi acesta varia mult în funcţie de momentul zilei când a fost făcută analiza şi de alţi factori. Astfel de studii mai vechi nu au reuşit să evidenţieze clar nivelul de cortizol pe termen lung.

Obezitatea, consecinţă a lipsei de somn

Studiile şi cercetările au demonstrat faptul că insomnia afectează 1 din 3 oameni. Diabetul, stresul, depresia şi obezitatea sunt doar câteva dintre consecinţele lipsei de somn.

Secolul ȋn care trăim poartă de numirea de secolul vitezei din motive perfect ȋntemeiate. Lumea nu mai are timp pentru nimic, toate activităţile şi evenimentele din jurul fiecăruia se derulează pe repede ȋnainte, inclusiv somnul. În prezent, omul modern este ȋncărcat de atât de multe activităţi ȋncât somnul a ajuns să fie considerat o pierdere de vreme. Nimeni nu ȋşi mai permite să „piardă vremea” dormind, având ȋn vedere aglomeraţia din trafic, locurile de muncă stresante, timpul petrecut pe reţelele de socializare şi alte activităţi care acaparează timp şi energie.

Subscribe to stres