Deja nu mai este un secret faptul că obezitatea este una dintre cele mai periculoase comorbidități pentru pacienții care contactează noul coronavirus. Iată una dintre cele mai importante ȋntrebări puse de experți: pacienții cu obezitate au un răspuns hipoactiv sau hiperactiv la coronavirus?

Există o mulțime de dovezi deja care susțin faptul că boala declanșată de noul coronavirus este strâns legată de obezitate.

Estimarea obezității la persoanele care sunt internate ca și cazuri de urgență este dificilă, dat fiind că tratamentul este o prioritate mult mai mare decât evaluarea greutății și înălțimii, potrivit experților. Evaluarea obezității a devenit astfel de-a dreptul vitală.

Într-un studiu complex din Marea Britanie, de exemplu, estimarea obezității pacienților internați de urgență s-a bazat exclusiv pe opinia personalului de asistență medicală, iar într-un altul nu s-au dat date cu privire la modul în care a fost măsurată obezitatea. Așadar, extrapolând, putem să ne gândin că estimările globale cu privire la pacienții cu obezitate infectați cu coronavirus nu sunt neaparat cele mai corecte din cauza acestui fapt.

Obezitatea este un factor de risc major ȋn cazul infectării cu noul coronavirus.

Ne aflăm ȋn mijlocul celui de-al doilea val al pandemiei de coronavirus, iar răbdarea și capacitatea de autocontrol a fiecăruia dintre noi sunt puse din nou la grea ȋncercare. Cu multă grijă față de noi ȋnșine și față de cei din jur ȋnsă, vom trece cu bine peste această perioadă.

Pe de altă parte, pandemia a poziționat din nou epidemia de obezitate în lumina reflectoarelor, dezvăluind că această afecțiune nu este doar o boală care dăunează pe termen lung, care cauzează efecte nocive pe parcursul vieții, ci și una care poate avea efecte acute devastatoare, efecte de moment care pot fi observate ȋn timp real. Acest subiect tocmai a fost dezbătut de diverse publicații din afara țării.

Coronavirusul profită de obezitate

Mai multe studii recente au subliniat faptul că acest virus „profită” de obezitate, o afecțiune pe care sistemul nostru de sănătate, precum și multe altele din ȋntreaga lume nu au putut-o ține sub control.

Două studii recent dezvăluie că creşterea în greutate este asociată din nou cu trecerea de la adolescență la vârsta adultă. Această trecere reflectă o scădere a activității fizice și diverse modificări ale dietei.

Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au afirmat recent faptul că trecerea de la adolescență la vârsta adultă reprezintă perioada în care nivelurile de obezitate cresc cel mai rapid.

În acest moment al vieţii, multe persoane au acumulat exces ponderal legat de schimbările în alimentație și diverse modificări legate de activitatea fizică.

Evenimentele din viaţa unei persoane care sunt asociate cu creșterea în greutate și obezitate includ trecerea de la școală la o învăţământul superior sau găsirea unui loc de muncă, începând noi relații și având copii.

Centrul de Cercetare a Dietei și Activității (CEDAR) de la Cambridge au analizat schimbările legate de activitatea fizică, dieta și greutatea corporală, pe măsură ce adulții tineri trec de la şcoală la angajarea în cadrul unui job și devin părinți. Rezultatele experţilor apar în revista Obesity Reviews.

Experţii au analizat date deja existente din studii de mărimi impresionante pentra a cumula aceste informaţii cu cele din cadrul studiilor lor.

Un studiu recent, din luna noiembrie (2019), a evidențiat faptul cǎ existǎ o proteinǎ mai puțin cunoscutǎ care joacǎ un rol esențial ȋn obezitate și probleme metabolice.

Aceastǎ proteinǎ menționatǎ mai sus abundǎ ȋn grǎsime iar fǎrǎ ea, corpul nostru nu poate gestiona ȋntr-un mod optim glucoza și insulina.

Rezultatele neașteptate legate de aceastǎ proteinǎ prezentǎ ȋn țesutul adipos au deschis practic o nouǎ ușǎ spre o mai bunǎ ȋnțelegere a obezitǎții și a metabolismului uman.

Aceastǎ descoperire importantǎ a fost menționatǎ ȋn 20 noiembrie în revista Nature și ar putea aduce noi soluții pentru abordarea obezității și, probabil, a multor alte boli.

Cȃteva detalii despre proteina de semnalizare PGRMC2

Proteina de semnalizare este cunoscută sub numele de PGRMC2 nu a fost studiată cu prea mare interes sau intensitate pȃnǎ acum.

Denumirea sa provine de la „componenta 2 a membranei receptorului de progesteron”. Proteina a fost detectatǎ în uter, ficat și în mai multe zone ale corpului.

Laboratorul expertului Enrique Saez a descoperit că proteina abundǎ cel mai mult în țesutul adipos - în special în grăsimea brună – acea grǎsime care transformă alimentele în căldură pentru a menține temperatura corpului. Laboratorul a devenit interesat de funcția sa.