Arterele – Afecţiuni arteriale

Afecțiunile arteriale sunt boli vasculare care afectează arterele — vasele care transportă sângele bogat în oxigen de la inimă către țesuturile corpului. Se tratează medicamentos, chirurgical sau endovascular, în funcție de diagnostic: de la arteriopatia membrelor inferioare și stenozele carotidiene la anevrismul aortic și patologia arterelor viscerale. Evaluarea de chirurgie vasculară stabilește severitatea bolii și soluția potrivită pentru fiecare pacient.

Pe scurt: afecțiunile arteriale

• Afecțiuni acoperite: arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferioare, stenozele carotidiene, anevrismul aortei abdominale, patologia arterială a membrelor superioare, patologia arterelor viscerale
• Cauza principală: ateroscleroza — depunerea de plăci de grăsime pe pereții arterelor
• Factori de risc: fumatul, diabetul, obezitatea (IMC peste 30), tensiunea arterială crescută, colesterolul ridicat, înaintarea în vârstă
• Diagnostic: examen clinic vascular + ecografie Doppler, angio-CT, angio-RMN, arteriografie, analize de laborator, EKG
• Tratament: schimbarea stilului de viață → tratament medicamentos → tratament chirurgical sau endovascular

Cum funcționează sistemul arterial?

Sistemul arterial este o parte esențială a sistemului circulator, format din trei structuri principale:

• Aorta — cel mai important vas arterial al corpului, cu originea în ventriculul stâng al inimii. Urcă pe o distanță scurtă, formează arcul aortic, apoi coboară ca aortă descendentă, compusă din porțiunea toracică și cea abdominală. Din ea se ramifică arterele către cap, gât, membre și organe.
• Arterele sistemice — transferă sângele oxigenat și substanțele nutritive de la inimă către toate organele și țesuturile.
• Arterele pulmonare — transportă sângele neoxigenat de la inimă către plămâni, de unde sângele oxigenat se întoarce spre inimă.

Pe lângă transportul sângelui, sistemul arterial duce substanțele nutritive către țesuturi și celule, participă la eliminarea dioxidului de carbon și a produselor reziduale, menține echilibrul proteic și susține buna funcționare a sistemului imunitar. Un sistem arterial deteriorat are urmări devastatoare: infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral (AVC) sunt consecințe directe ale afecțiunilor la nivel arterial.

Ce favorizează apariția afecțiunilor arteriale?

• fumatul
• diabetul
• obezitatea (indice de masă corporală mai mare de 30)
• tensiunea arterială crescută
• colesterolul cu valori prea ridicate
• înaintarea în vârstă

Arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferioare

Cunoscută și ca boală vasculară periferică, este o boală arterială provocată de îngustarea arterelor, care limitează circulația fluxului sanguin către picioare.

Cauze și factori favorizanți

Cauzele includ apariția unei plăci în interiorul vasului de sânge și îngustarea arterelor din cauza depunerilor de grăsime, cu flux sanguin scăzut și irigare precară a țesuturilor. Factorii de risc: fumatul, colesterolul crescut, tensiunea arterială mărită, diabetul, nivelul crescut de homocisteină și un istoric familial de ateroscleroză sau boală arterială coronariană.

Simptome și complicații

Boala poate persista mult timp într-un stadiu inițial asimptomatic. Ulterior apar:

• claudicația intermitentă — durere sub formă de crampă musculară la nivelul picioarelor, care apare la mers și limitează activitatea (semnul cel mai tipic)
• durere în repaus, inițial nocturnă, apoi cvasipermanentă
• forță musculară diminuată
• senzație de răceală la nivelul picioarelor și degetelor
• leziuni și dureri ale membrelor inferioare
• disfuncții erectile la bărbați

Alte semne fizice: degete și picioare palide în timpul activității sau când sunt ridicate, pierderea părului de pe picioare și degete, colorarea picioarelor în roșu când atârnă, pete albastre sau roșii din cauza reducerii fluxului sanguin, ulcere la nivelul picioarelor și gangrenă (piele înnegrită).

Diagnostic și tratament

Diagnosticul se stabilește prin examen clinic și evaluarea întregului sistem vascular: se înregistrează intensitatea pulsului și se examinează membrele inferioare pentru leziuni cutanate. Se adaugă investigații imagistice (ecografie Doppler vasculară, angiografie CT cu substanță de contrast, angiografie RMN), examene de laborator și electrocardiogramă (EKG).

Tratamentul începe cu schimbarea stilului de viață, continuă cu tratament medicamentos, iar soluția definitivă în cazurile avansate este cea chirurgicală — vezi chirurgia arterelor membrului inferior și angioplastia cu stentare.

Anevrismul arterei aorte abdominale (AAA)

Anevrismul aortic abdominal reprezintă o zonă dilatată din partea inferioară a aortei, care apare prin slăbirea rezistenței peretelui arterial. Este localizat la nivelul abdomenului și crește progresiv.

Cauze și factori favorizanți

Cauzele includ ateroscleroza, hipertensiunea arterială, bolile vasculare, traumatismele și infecția aortică. Factorii favorizanți: fumatul, vârsta, sexul masculin, pigmentul deschis al pielii, istoricul familial și prezența altor anevrisme.

Simptome și complicații

Simptomele pot include durere puternică în zona abdomenului, dureri de spate și pulsatilitate în zona ombilicală. Complicația cea mai frecventă și mai gravă este ruptura anevrismului, cu disecția aortei și hemoragie internă. Semnele rupturii — durere de spate sau abdomen, hipotensiune arterială și tahicardie — constituie o urgență medicală majoră.

Diagnostic și tratament

Sunt necesare anamneza și examene imagistice paraclinice: CT, RMN, ecocardiografie, arteriografie/angiografie. Tratamentul presupune monitorizare RMN/CT, controlul factorilor de risc și medicamente; tratamentul chirurgical se realizează în cazurile care impun intervenție — vezi chirurgia arterei aorte și varianta minim invazivă EVAR.

Stenozele arterelor carotide

Este una dintre cele mai grave boli care pot provoca decesul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare: îngustarea arterelor carotide scade circulația sângelui la nivel cerebral și crește semnificativ riscul apariției AVC-urilor.

Cauze și factori favorizanți

Cauza principală este ateroscleroza. Factorii favorizanți: vârsta (persoane peste 60 de ani), sexul masculin, predispozițiile genetice, hipertensiunea arterială, diabetul, excesul de greutate, sedentarismul, colesterolul cu valori mari și fumatul.

Simptome și complicații

• tulburări de vorbire, afazie motorie și senzorială
• somnolență, dezorientare temporo-spațială
• tulburări de echilibru sau vertij
• cefalee intensă
• pareze de diferite grade, asimetrie facială (în cazul unei pareze faciale)
• tulburări de vedere, iar în cazurile severe comă

Complicația majoră este accidentul vascular cerebral.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul poate fi sugerat de prezența unui AVC, a unui atac ischemic tranzitor sau a demenței aterosclerotice și este confirmat prin metode imagistice: ecografie carotidiană duplex, RMN, examinare Doppler, angiografie, ultrasonografie Doppler transcraniană. Tratamentul poate fi medicamentos, dar include și endarterectomia carotidiană, angioplastia carotidiană și bypass-ul carotidian — vezi chirurgia arterei carotide.

Patologia arterială a membrelor superioare

Boala arterială a extremităților superioare este o afecțiune frecventă, cel mai adesea asimptomatică, dar care poate provoca și simptome.

Cauze și factori favorizanți

Cauzele includ ateroscleroza, arteritele, fibrozele arterelor, displazia fibromusculară, boala Buerger, bolile țesutului conjunctiv, medicamentele citotoxice, diabetul zaharat, tulburările mieloproliferative, stările de hipercoagulare și crioglobulinele. Factorii favorizanți: fumatul sau antecedentele de fumat, colesterolul crescut, tensiunea arterială mare, obezitatea și istoricul familial de boli cardiace sau vasculare.

Simptome și complicații

Semnele tipice includ disconfort sau durere în brațe, senzație de strângere, greutate, crampe sau slăbiciune la unul ori ambele brațe. Deși boala este cel mai adesea asimptomatică, poate provoca dureri de efort, dureri ischemice și ulcerații.

Diagnostic și tratament

Când este suspectată clinic, evaluarea se face prin ecografie duplex, angiografie tomografică computerizată sau angiografie prin rezonanță magnetică. La majoritatea pacienților asimptomatici, tratamentul medical este prima opțiune. Revascularizarea poate fi propusă în cazuri de simptome severe sau invalidante, stenoză bilaterală, stenoză cu fistulă arteriovenoasă ipsilaterală pentru dializă, la pacienții planificați pentru bypass coronarian sau la cei deja operați cu artera mamară internă ipsilaterală grefată pe artere coronare, cu semne de ischemie miocardică. Când revascularizarea este propusă, pot fi utile atât opțiunile endovasculare, cât și cele chirurgicale deschise, în funcție de caracteristicile leziunii și de riscul pacientului — vezi chirurgia arterelor membrului superior.

Patologia arterelor viscerale

Boala arterelor viscerale reprezintă îngustarea arterelor care furnizează sânge către intestine, splină și ficat. Îngustarea, cauzată de ateroscleroză, are ca rezultat o reducere a fluxului de sânge către aceste organe.

Cauze și factori favorizanți

Ateroscleroza pare a fi cauza principală a bolilor arterelor viscerale și a anevrismelor. Factorii de risc includ fumatul, colesterolul ridicat, tensiunea arterială crescută, obezitatea, diabetul și antecedentele familiale de boli cardiovasculare; sexul feminin este cel mai predispus.

Simptome și complicații

Simptomele încep treptat sau apar acut: dureri abdominale asemănătoare crampelor, în special după masă, pierdere în greutate, dezvoltarea fricii de a mânca, consumul unor mese mai mici, diaree, constipație sau vărsături. La pacienții cu forme acute, simptomele unui cheag de sânge pot apărea pe fondul unei boli preexistente sau cheagul poate ajunge la intestine din inimă; aceștia pot avea dureri severe, greață, vărsături și/sau scaun cu sânge.

Blocarea bruscă și completă a arterei mezenterice superioare provoacă dureri abdominale severe, greață și vărsături și reprezintă o urgență medicală.

Diagnostic și tratament

Cel mai important test pentru identificarea afecțiunilor arterelor viscerale este arteriografia, o tehnică invazivă cu raze X. În completare pot fi utilizate ecografia duplex, tomografia computerizată (CT) și angiografia prin rezonanță magnetică (MRA). Tratamentul se bazează pe schimbarea stilului de viață, dar și pe opțiuni intervenționale: angioplastia, stentarea, tromboliza sau dislocarea nechirurgicală a emboliei.

Ce intervenții efectuează Dr. Marius Fodor?

• Chirurgia arterei carotide — endarterectomia carotidiană (prin eversie sau cu angioplastie de lărgire) și chirurgia glomusului carotidian
• Chirurgia arterelor membrului superior — bypass arterial, fistule arteriovenoase pentru dializă, chirurgia sindromului de defileu scalenic
• Chirurgia arterelor membrului inferior — bypass ilio-femural și femuro-popliteu, endarterectomii, angioplastii de lărgire
• Chirurgia arterei aorte — cura deschisă a anevrismului, endarterectomii aortice, bypass aorto-bifemural
• Endoprotezarea aortei abdominale (tehnica EVAR) — tratamentul minim invaziv al anevrismului aortic
• Chirurgia endovasculară (angioplastia și stentarea) — deschiderea arterelor înfundate prin interiorul vasului

Când trebuie să mergi la medic?

Consultația de chirurgie vasculară este recomandată dacă apar: durere la mers care cedează la oprire (claudicație), senzație de picioare reci sau amorțite, răni care se vindecă greu, modificări de culoare ale pielii, dureri abdominale repetate după masă, tulburări de vorbire, echilibru sau vedere — ori dacă ai factori de risc cardiovascular importanți (fumat, diabet, hipertensiune, colesterol crescut).

Întrebări frecvente

Afecțiunile arteriale se pot trata fără operație?

Da, în stadiile incipiente: schimbarea stilului de viață (renunțarea la fumat, mișcare, dietă) și tratamentul medicamentos pot controla boala. În stadiile avansate sunt necesare proceduri endovasculare (angioplastie, stentare, EVAR) sau chirurgie clasică.

Ce este claudicația intermitentă?

Durerea sub formă de crampă musculară care apare la mers, după o anumită distanță, și cedează la oprire. Este semnul tipic al arteriopatiei membrelor inferioare, iar scăderea progresivă a distanței parcurse fără durere indică agravarea bolii.

Care este diferența dintre chirurgia deschisă și cea endovasculară?

Chirurgia deschisă repară sau ocolește artera prin incizie chirurgicală; procedurile endovasculare tratează vasul pe dinăuntru, printr-o puncție arterială, cu recuperare mai rapidă. Alegerea depinde de caracteristicile leziunii și de riscul fiecărui pacient.

Ce investigații sunt necesare?

De regulă examen clinic vascular complet, ecografie Doppler, iar la nevoie angio-CT, angio-RMN sau arteriografie, plus analize de laborator și EKG.