Arterele – Afecţiuni arteriale
Ce sunt afecţiunile arteriale?
Afecţiunile arteriale sunt boli de la nivelul arterelor, boli vasculare care afectează arterele corpului. Arterele desemnează vasele sanguine care transportă sângele bogat în oxigen de la inimă către țesuturile corpului. Cea mai mare arteră din corp este aorta, arteră care provine din ventriculul stâng al inimii și se ramifică în artere mai mici, în tot corpul.
Sistemul arterial
Sistemul arterial reprezintă o parte esenţială a sistemului circulator. Structurile principale care formează acest sistem sunt: arterele pulmonare, arterele sistemice şi aorta.
Arterele pulmonare sunt cele care transportă sângele neoxigenat şi produse reziduale de la inimă către plămâni. Acestea mai au şi scopul înapoierii către inimă a sângelui oxigenat şi a substanţelor nutritive îmbunătăţite către toate ţesuturile şi organele.
Arterele sistemice au scopul transferării sângelui oxigenat şi a substanţelor nutritive de la inimă către toate organele şi ţesuturile corpului. Abdomenul şi pieptul primesc sânge de la mai multe dintre laturile laterale ale sistemului aterial, iar părţile periferice ale corpului (membre superioare şi inferioare, cap, gât şi pelvis) primesc sângele de la arterele care pornesc de la aortă.
Aorta este vasul arterial cel mai important al coprului uman şi are originea în ventriculul stâng al inimii. Valva aortică este deschizătura prin care aorta urcă pe o distanţă scurtă şi apoi coboară şi formează arcul aortic. Coborârea continuă până la aorta descendentă; aceasta este compusă din cea toracică şi abdominală.
Funcţiile arterelor
Principala funcţie a sistemului arterial este transportarea sângelui de la inimă către toate ţesuturile şi organele corpului nostru. Sistemul arterial mai are ca scop transmiterea tuturor substanţelor nutritive către ţesuturi şi celule. Mai mult decât atât, scopul acestuia include şi eliminarea dioxidului de carbon şi a produselor reziduale, pe lângă menţinerea echilibrului de proteine. Sistemul arterial se va asigura şi că sistemul nostru imunitar este într-o formă optimă.
Este extrem de important de menţionat faptul că un sistem arterial deteriorat va avea ca urmări efecte devastatoare pentru organism – afecţiunile cardiovasculare care includ infarctul miocardic sau AVC-ul sunt urmări teribile ale afecţiunilor la nivel arterial.
Factori favorizanţi de apariţie a afecţiunilor arteriale
Factorii care favorizează apariţia afecţiunilor de la nivelul arterelor sunt următorii:
- fumatul
- diabetul
- obezitatea (prezenţa unui indice de masă corporală mai mare de 30)
- tensiunea arterială crescută
- colesterolul cu valori prea ridicate
- înaintarea în vârstă
Arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferioare
Ce este arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferioare?
Arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferioare (boala vasculară periferică) reprezintă o boală arterială provocată de îngustarea arterelor, conducând la limitarea circulaţiei fluxului sanguin.
Cauze şi factori favorizanţi
Cauzele acestei afecţiuni includ:
- apariţia unei plăci in interiorul unui vas de sânge
- îngustarea arterelor din cauza depunerilor de grăsime din vasele de sânge, flux sanguin scăzut şi irigare precară a ţesuturilor
Factorii de risc pentru dezvoltarea acestei afecţiuni includ:
- fumatul
- colesterolul crescut
- tensiunea arterială mărită
- diabetul
- nivel crescut de homocisteină
- un istoric familial de arteroscleroză sau boală arterială coronariană
Simptome şi complicaţii
Boala poate să persiste mult timp într-un stadiu care este iniţial asimptomatic.
Simptomatologia include:
- stenoze importante care conduc la claudicaţia intermitentă – durere sub forma de crampă musculară la nivelul membrelor inferioare, limitând activitatea
- durere la repaos, iniţial nocturn apoi cvasipermanent
- forţă musculară diminuată
- senzaţie de răceală la nivelul picioarelor şi a degetelor
- leziuni
- dureri ale membrelor inferioare
- disfuncţii erectile la bărbaţi
Alte semne fizice includ următoarele:
- degete şi picioare palide pe perioada activităţilor sau când sunt ridicate
- pierderea părului de pe picioare şi degete
- colorarea picioarelor în roşu când acestea sunt atârnate
- pete albastre sau roşii la nivelul membrelor inferioare din cauza reducerii fluxului sanguin
- ulcere la nivelul picioarelor, gangrenă – piele neagră etc
Consult/diagnosticare
Diagnosticul se va stabili prin intermediul examenului clinic şi o evaluare a întregului sistem vascular. Se va înregistra intensitatea pulsului şi se vor examina membrele inferioare în vederea observării unor eventuale leziuni cutanate.
- Investigaţii imagistice (ecografie Doppler vasculară, angiografie CT cu substanţă de contrast, angiografie RMN).
- Examene de laborator
- Efectuarea unei electrocardiograme (EKG)
Tratament
Debutul tratamentului implică schimbarea stilului de viaţă, apoi poate urma un tratament medicamentos, iar cel definitiv este, bineînţeles, tratamentul chirurgical.
Anevrismul arterei aorte abdominale
Ce este anevrismul aortic abdominal (AAA)?
AAA reprezintă zona dilatată din partea inferioară a aortei, conducând la slăbirea rezistenţei peretelui arterial. Aceasta apare la nivelul abdomenului şi va creşte progresiv.
Cauze şi factori favorizanţi
Cauzele afecţiunii includ următoarele:
- Arteroscleroza
- Hipertensiunea arterială
- Boli vasculare
- Traumatisme
- Infecţie aortică
Factorii favorizanţi includ:
- Fumatul
- Vârsta
- Sexul masculin
- Pigmentul deschis al pielii
- Istoric familial
- Alte anevrisme
Simptome şi complicaţii
Simptomatologia include următoarele semne:
- Durere puternică în zona abdomenului
- Dureri de spate
- Pulsatilitate în zona ombilicală
Complicaţia cea mai frecventă este ruptura anevrismului şi disecţia aortei, hemoragie internă.
Semnele complicaţiei includ:
- Durere de spate/abdomen
- Hipotensiune arterială
- Tahicardie
Consult/diagnosticare
Este necesară anamenză, examen imagistic paraclinic:
- CT
- RMN
- Ecocardiografie
- Arteriografie/angiografie
Tratament
Tratamentul implică monitorizare RMN/CT, cotrolul factorilor de risc, medicamente. Tratamentul chirurgical este realizat în cazuri de urgenţă.
Stenozele arterelor carotide
Ce reprezintă stenozele arterelor carotide?
Afecţiunea este una dintre cele mai grave boli care poate provoca decesul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare. Afecţiunea atrage scăderea circulaţiei sângelui la nivel cerebral, crescând riscul apariţiei AVC-urilor.
Cauze şi factori favorizanţi
Cauza principală este arteroscleroza.
Factorii favorizanţi includ următoarele:
- Vârsta – persoanele peste 60 de ani
- Sexul masculin
- Predispoziţii genetice
- Hipertensiune arterială
- Diabet
- Exces de greutate
- Sedentarism
- Colesterol cu valori mari
- Fumatul
Simptome şi complicaţii
Simptomatologia include următoarele semne:
- Tulburări de vorbire, afazie motorie și senzorială
- Somnolență
- Dezorientare temporo-spațială
- Tulburări de echilibru sau vertij
- Cefalee intensă
- Pareze de diferite grade
- Asimetrie facială, în cazul în care apare o pareză facială
- Tulburări de vedere
- Comă
Complicaţiile includ: AVC
Consult/diagnosticare
Diagnosticarea poate fi sugerată de prezenţa unui AVC, atac ischemic tranzitor, demenţă arterosclerotică, metode imagistice (ecografie carotidiană duplex, RMN, examinare Doppler, angiografie, ultrasonografie Doppler transcraniană).
Tratament
Tratamentul poate fi unul medicamentos pentru stenoza arterelor carotide, dar poate include şi endarterectomia carotidiană, angioplastie carotidiană şi bypass-ul carotidian.
Patologia arterială a membrelor superioare
Ce este patologia arterială a membrelor superioare?
Boala arterială a extremităţilor superioare este o afecţiune frecventă, cel mai adesea asimptomatică, dar putând provoca şi simptome.
Cauze şi factori favorizanţi
Printre cauzele acestei afecţiuni se numără următoarele:
- Atreroscleroză
- Arterite
- Fibroze ale arterelor
- Displazie fibromusculară
- Boala lui Buerger
- Boala țesutului conjunctiv
- Medicamente citotoxice
- Diabetul zaharat
- Tulburări mieloproliferative
- Stare de hipercoagulare
- Crioglobuline
Factorii favorizanţi ai acestei afecţiuni includ următoarele:
- Fumatul sau antecedentele de fumat
- Niveluri ridicate de colesterol în sânge
- Tensiune arterială crescută
- Obezitatea
- Istoric familial de boli cardiace sau vasculare
Simptome şi complicaţii
Semnele tipice ale patologiei arteriale a membrelor superioare includ următoarele:
- Disconfort sau durere în brațe
- Strângere, greutate, crampe sau slăbiciune la unul sau ambele brațe
Legat de complicaţiile posibile ale bolii, cel mai adesea aceasta este asimptomatică, dar poate provoca următoarele complicaţii:
- Dureri de efort
- Dureri ischemice
- Ulcerații
Consult/diagnosticare
Când este suspectat clinic, un pacient poate fi evaluat prin ecografie duplex, angiografie tomografică computerizată sau angiografie prin rezonanță magnetică.
Tratament
La majoritatea pacienţilor care sunt asimptomatici, tratamentul medical este prima opţiune.
Pe de altă parte, revascularizarea poate fi propusă în cazuri de simptome severe/invalidante, stenoză bilaterală, stenoză cu fistulă arteriovenoasă ipsilaterală pentru dializă, pacienți planificați pentru o intervenție chirurgicală de bypass coronarian sau cei deja operați cu artera mamară internă ipsilaterală grefată pe artere coronare cu semne de ischemie miocardică.
Când este propusă revascularizarea, pot fi utile atât opțiuni chirurgicale endovasculare, cât și cele deschise, în funcție de caracteristicile leziunii și de riscul pacientului.
Patologia arterelor viscerale
Ce este patologia arterelor viscerale?
Boala arterelor viscerale reprezintă îngustarea arterelor care furnizează sânge către intestine, spline și ficat. Îngustarea, cauzată de ateroscleroză, are ca rezultat o reducere a fluxului de sânge către aceste organe.
Cauze şi factori favorizanţi
Ateroscleroza pare a fi cauza principală a bolilor arterelor viscerale și a anevrismelor. Factorii de risc pentru ateroscleroză şi patologii ale arterelor viscerale includ:
- Fumatul
- Colesterolul ridicat
- Tensiune arterială crescută
- Obezitatea
- Diabetul
- Antecedente familiale de boli cardiovasculare
- Sexul feminin este cel mai predispus
Simptome şi complicaţii
Simptomele bolii arterelor viscerale încep treptat sau apar acut. Acestea includ:
- Dureri abdominale asemănătoare crampelor, în special după masă
- Pierdere în greutate
- Dezvoltarea fricii de a mânca
- Consumul de mese mai mici
- Diaree
- Constipație sau vărsături
Privind complicaţiile, la pacienţii care suferă de cazuri acute, simptomele unui cheag de sânge pot apărea cu o boală preexistentă sau pot ajunge la intestine din inimă.
Pacienții acuți pot avea dureri severe, greață și vărsături și/sau scaun cu sânge.
Cât de gravă este o arteră blocată în stomac? Blocarea bruscă și completă a arterei mezenterice superioare provoacă dureri abdominale severe, greață și vărsături și reprezintă o urgență medicală.
Consult/diagnosticare
O tehnică invazivă cu raze X numită arteriografie este cel mai important test pentru identificarea afecțiunilor arterelor viscerale.
Alte metode care pot fi utilizate în plus față de arteriografie includ:
- Ecografia duplex
- Tomografie computerizată (CT)
- Angiografie prin rezonanță magnetică (MRA)
Tratament
Tratamentul se bazează pe schimbarea stilului de viaţă, dar şi pe diverse opţiuni de chirurgie. Aceste tehnici includ angioplastia, stentarea, tromboliza sau dislocarea emboliei nechirurgicale.