Arteriopatia obliterantă: Ce este arterita și cum poate fi tratată înainte de complicații

Arteriopatia obliterantă, cunoscută și sub denumirea de arterită, este o boală vasculară cronică care afectează arterele – vasele de sânge care transportă oxigenul de la inimă către restul corpului, mâini, picioare etc. Această afecțiune apare atunci când pereții arteriali se îngroașă sau se îngustează progresiv, de obicei din cauza aterosclerozei (depunerea de grăsimi și alte substanțe pe pereții arteriali).

Ce înseamnă arteriopatia obliterantă, arterita la picioare?

Termenul „obliterantă” vine din latină și înseamnă „care blochează”. Practic, în arteriopatia obliterantă, arterele sunt parțial sau total blocate, ceea ce reduce semnificativ fluxul de sânge, în special la nivelul membrelor inferioare.

Această afecțiune face parte din categoria bolilor arteriale periferice (PAD) și este adesea denumită popular „arterită la picioare”.

Simptome – cum recunoaștem arterita?

Arteriopatia obliterantă evoluează lent, iar simptomele pot fi ușor ignorate în stadiile incipiente. Cele mai frecvente manifestări includ:

• Dureri la mers (claudicație intermitentă): apar în mușchii picioarelor după o distanță scurtă de mers și dispar în repaus.
  
• Senzație de răceală sau amorțeală în picioare.
  
• Culoare modificată a pielii: paloare sau cianoză (nuanță albăstruie).
  
• Puls slab sau absent la nivelul gleznei.
  
• Răni sau ulcere care se vindecă greu.
  
• În cazurile severe, poate apărea gangrena, care necesită intervenție chirurgicală de urgență.
  

Factori de risc

Printre cauzele principale ale arteritei se numără:

• Fumatul activ sau pasiv
  
• Diabetul zaharat
  
• Colesterolul LDL crescut („colesterolul rău”)
  
• Hipertensiunea arterială
  
• Vârsta înaintată (peste 50 de ani)
  
• Istoric familial de boli cardiovasculare
  

Un studiu publicat în European Heart Journal (2023) subliniază faptul că fumătorii au un risc de 3-5 ori mai mare de a dezvolta arteriopatie obliterantă față de nefumători.

Cum se diagnostichează?

Diagnosticul arteritei se bazează pe:

• Examinarea fizică: controlul pulsului la nivelul picioarelor.
  
• Indicele gleznă-braț (ABI): compară tensiunea arterială la gleznă cu cea de la braț.
  
• Ecografie Doppler: vizualizează fluxul sangvin în artere.
  
• Angio-CT sau angio-RMN: imagistică detaliată a vaselor afectate.
  
• Analize de sânge: pentru evaluarea colesterolului, glicemiei și markerilor inflamatori (proteina C-reactivă).
  

Tratamente disponibile – cum prevenim complicațiile?

Tratamentul arteritei are ca scop îmbunătățirea circulației și prevenirea complicațiilor severe (amputație, infarct, accident vascular cerebral).

1. Măsuri non-medicamente

• Renunțarea la fumat
  
• Exerciții fizice regulate (mersul pe jos 30-45 min/zi îmbunătățește semnificativ circulația)
  
• Dietă săracă în grăsimi saturate și bogată în fibre
  

2. Tratament medicamentos

• Statine: reduc colesterolul și inflamația din pereții arteriali.
  
• Antiplachetare: aspirină sau clopidogrel pentru prevenirea cheagurilor.
  
• Medicamente vasodilatatoare: îmbunătățesc fluxul de sânge către extremități.
  

3. Intervenții minim-invazive

Pentru cazurile severe sau care nu răspund la tratamentul conservator:

a. Angioplastie cu stentare

Un cateter este introdus în arteră, unde se umflă un balon pentru a deschide vasul. Apoi se plasează un stent (un mic tub metalic) care menține artera deschisă.

b. Endarterectomie

Chirurgul îndepărtează manual placa de aterom din interiorul arterei.

c. Bypass arterial

Se creează un traseu alternativ pentru sânge, folosind o venă din corp sau un tub sintetic.

Angioplastia și stentarea au o rată de succes de peste 85% în restabilirea fluxului arterial la pacienții cu arteriopatie obliterantă (confrom studiilor stiințifice).

Ce se întâmplă dacă arterita nu este tratată?

Lăsată netratată, arteriopatia obliterantă sau arterita poate progresa rapid și poate duce la complicații grave, uneori ireversibile. Boala nu stagnează, ci avansează în mod silențios, afectând tot mai mult circulația sângelui către extremități – în special picioarele.

Iată ce riscuri majore apar în lipsa unui tratament:

🔹 Ischemie critică de membru: Aceasta este cea mai severă formă de boală arterială periferică. În acest stadiu, fluxul de sânge către picior sau degetele de la picioare este extrem de redus, ceea ce duce la dureri persistente chiar și în repaus sau în timpul nopții. Țesuturile nu mai primesc oxigen și nutrienți, ceea ce compromite grav capacitatea de regenerare.

🔹 Gangrenă (necroză tisulară): Dacă ischemia persistă, zonele fără aport sanguin mor – apare gangrena. Țesuturile se înnegresc, devin reci, lipsite de sensibilitate și pot emana un miros neplăcut. Este o urgență medicală, iar infecțiile secundare pot pune viața în pericol.

🔹 Amputații: Când o zonă afectată de gangrenă nu poate fi salvată, se impune amputarea parțială (deget, antepicior) sau completă a membrului. Acest lucru afectează profund calitatea vieții pacientului și necesită reabilitare îndelungată.

🔹 Infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC): Arteriopatia obliterantă nu afectează doar picioarele. Ea este o manifestare sistemică a aterosclerozei și crește semnificativ riscul de blocaj arterial la nivelul inimii (infarct) sau creierului (AVC).

Studiile atrag atenția că până la 25% dintre pacienții cu arteriopatie severă riscă amputația dacă nu beneficiază de tratament precoce.

Arteriopatia obliterantă – sau arterita – este o afecțiune gravă, dar tratabilă dacă este depistată la timp. Primele semne (dureri la mers, răceală în picioare, modificări de culoare) trebuie investigate de urgență. Cu un diagnostic corect, tratament personalizat și monitorizare atentă, pacienții pot evita complicațiile majore și pot avea o calitate bună a vieții.

Surse științifice:

1. Aboyans V. et al. “Epidemiology of Peripheral Artery Disease.” European Heart Journal, 2023. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28851596/
   
2. Conte MS. et al. “Global Vascular Guidelines on the Management of Chronic Limb-Threatening Ischemia.” Journal of Vascular Surgery, 2022.
   https://www.ejves.com/article/S1078-5884(23)00741-4/fulltext
   
3. NICE. “Peripheral Arterial Disease: Diagnosis and Management.” National Institute for Health and Care Excellence, 2020.
   https://www.nice.org.uk/guidance/cg147