Ateroscleroza – Ce este, cauze, simptome, prevenție, tratamente
1. Ce este ateroscleroza și de ce ar trebui să ne preocupe?
Ateroscleroza este o afecțiune cronică a arterelor — vasele de sânge care transportă oxigen și nutrienți din inimă către restul corpului. În timp, aceste artere pot deveni îngustate sau blocate din cauza acumulării de plăci de grăsime (formate din colesterol, lipide și celule inflamatorii) pe pereții lor interiori. Acest proces se numește ateroscleroză.
Cu alte cuvinte, ateroscleroza înseamnă „artere înfundate”, o problemă care reduce fluxul de sânge și crește riscul de infarct miocardic (atac de cord), accident vascular cerebral și boală arterială periferică (circulație slabă în picioare).
Această boală se dezvoltă în tăcere, fără simptome evidente în stadiile incipiente, dar poate avea consecințe grave dacă nu este descoperită și tratată din timp.
Din fericire, ateroscleroza poate fi prevenită și tratată, mai ales dacă intervenim asupra factorilor de risc: alimentație dezechilibrată, fumat, lipsa mișcării, colesterol crescut, hipertensiune sau diabet.
În acest articol explicăm:
- cum se formează ateroscleroza
- care sunt semnele și complicațiile
- ce analize sunt recomandate
- ce opțiuni de tratament există
- cum putem preveni apariția acestei boli tăcute, dar periculoase
2. Cum apare boala: mecanisme explicate simplu
a) Disfuncția endoteliului
Endoteliul este un strat subțire de celule care căptușește interiorul arterelor. Când acest strat este afectat (din cauza fumatului, hipertensiunii sau zahărului din sânge), arterele devin vulnerabile. Termen explicat: „disfuncție endotelială” înseamnă că stratul protector nu mai funcționează corect .
b) Intrarea colesterolului ”rău” (LDL)
Colesterolul LDL poate pătrunde în stratul endotelial și, odată ajuns acolo, se transformă în „oxLDL” (colesterol oxidat), mult mai dăunător. Termeni:
- LDL – lipoproteine dense care transportă colesterol către țesuturi.
- OxLDL – LDL-ul modificat, care declanșează inflamație în artere.
c) Inflamația arterială
Celulele imunitare, precum macrofagele, încep să „înghită” colesterolul și se transformă în celule spumoase („foam cells”) . Acestea favorizează apariția inflamației cronice în arteră, iar cu timpul se formează o placă de aterom.
3. De ce sunt periculoase plăcile de ateroscleroză?
Pe măsură ce plăcile de grăsime se acumulează pe pereții arterelor, acestea reduc treptat spațiul prin care circulă sângele. Astfel, țesuturile și organele primesc mai puțin oxigen și nutrienți, lucru care afectează funcționarea întregului organism.
Mai grav este faptul că aceste plăci pot crăpa sau se pot rupe, iar organismul reacționează formând un cheag de sânge (tromb) în acel loc. Dacă acest cheag blochează complet artera:
- în inimă → apare infarctul miocardic
- în creier → apare accidentul vascular cerebral (AVC)
Prin urmare, ateroscleroza nu este doar o problemă de circulație slabă, ci o boală care poate pune viața în pericol.
4. Ce favorizează apariția aterosclerozei?
Ateroscleroza nu apare brusc, ci se dezvoltă în timp sub influența mai multor factori, dintre care cei mai importanți sunt:
- Colesterolul LDL („colesterolul rău”) crescut – se depune ușor pe pereții arterelor.
- Tensiunea arterială mare – afectează pereții vaselor de sânge.
- Fumatul – slăbește elasticitatea arterelor și accelerează inflamația.
- Diabetul – nivelul crescut de zahăr din sânge deteriorează vasele.
- Sedentarismul și obezitatea – favorizează acumularea de grăsimi în sânge.
- Inflamația cronică – în special atunci când este prezentă o valoare crescută a proteinei C-reactive (CRP), un marker al inflamației vasculare.
Toți acești factori contribuie împreună la dezvoltarea și progresia aterosclerozei.
5. Ce putem face pentru a preveni ateroscleroza?
Schimbările de stil de viață au un rol major în prevenirea apariției sau agravării aterosclerozei:
- Alimentație sănătoasă
Alege o dietă de tip mediteranean sau DASH: bogată în fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, pește, ulei de măsline. - Activitate fizică regulată
Cel puțin 150 de minute pe săptămână de exerciții moderate (mers alert, înot, bicicletă). - Renunțarea la fumat
Fumul de țigară dăunează direct vaselor de sânge și favorizează formarea plăcilor. - Controlul greutății, tensiunii arteriale și glicemiei
Menținerea unor valori normale reduce stresul asupra vaselor de sânge. - Medicamente prescrise de medic
În unele cazuri sunt recomandate: statine, medicamente antihipertensive, antiplachetare (care previn formarea cheagurilor de sânge).
6. Ce analize ne ajută să detectăm ateroscleroza?
Pentru a evalua riscul sau prezența aterosclerozei, medicii pot recomanda:
- Analize de sânge – Colesterol total, LDL („rău”), HDL („bun”), trigliceride, glicemie, proteină C-reactivă (pentru inflamație).
- Ecografie Doppler vasculară – Pentru a vedea fluxul de sânge și posibile blocaje în arterele carotide sau cele ale picioarelor.
- Scorul de calciu coronarian (CT) – O scanare care măsoară depunerile de calciu în arterele inimii și ajută la estimarea riscului cardiovascular.
7. Tratamente pentru ateroscleroză – ce opțiuni există?
Tratarea aterosclerozei înseamnă două lucruri:
- Oprirea sau încetinirea formării plăcilor de aterom
- Prevenirea complicațiilor grave precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.
a) Schimbarea stilului de viață
Este primul pas și uneori cel mai eficient:
- Alimentație echilibrată – bogată în legume, fructe, fibre și grăsimi sănătoase (omega-3)
- Exerciții regulate – cel puțin 30 minute/zi, mers rapid sau înot
- Renunțarea la fumat – reduce riscul de infarct cu până la 50%
- Controlul stresului – inflamația cronică este favorizată de stresul psihic
Aceste schimbări pot reduce nivelul colesterolului și pot stabiliza plăcile deja formate.
b) Medicamente
Medicul poate recomanda următoarele:
- Statine – reduc colesterolul LDL („rău”) și inflamația vasculară
- Ezetimib – reduce absorbția colesterolului din intestin
- Antiplachetare (ex. aspirină) – împiedică formarea cheagurilor
- Antihipertensive – mențin tensiunea arterială în limite normale
- Medicamente antidiabetice – în cazul pacienților cu glicemie crescută
Studiile arată că folosirea statinelor la pacienții cu risc cardiovascular ridicat reduce riscul de infarct cu până la 30%.
c) Proceduri medicale minim-invazive
În cazurile avansate, în care una sau mai multe artere sunt deja blocate parțial sau total, se pot face intervenții precum:
- Angioplastie cu balon – medicul introduce un cateter cu balon în arteră și îl umflă pentru a lărgi zona blocată.
- Stentare – se inserează un stent (tub metalic) pentru a menține artera deschisă.
- Bypass arterial – o arteră bolnavă este ocolită printr-un vas artificial sau recoltarea unei vene din corp.
Aceste proceduri sunt frecvent folosite în tratamentul arterelor coronare (inimă), carotidiene (creier) sau periferice (picioare).
8. Cum acționează statinele?
Statinele sunt medicamente frecvent prescrise în tratamentul aterosclerozei. Acestea funcționează prin:
- blocarea producției de colesterol în ficat,
- scăderea inflamației în pereții arterelor,
- îmbunătățirea funcționării vaselor de sânge,
- stabilizarea plăcilor de aterom, reducând riscul ca acestea să se rupă.
Explicații utile:
- HMG-CoA reductază: o enzimă din ficat care ajută la producerea colesterolului – este blocată de statine.
- Efect pleiotropic: înseamnă că statinele au mai multe beneficii în afară de scăderea colesterolului – de exemplu, combat inflamația și îmbunătățesc funcția arterială.
9. Ce ne rezervă viitorul în tratarea aterosclerozei?
Cercetările din ultimii ani aduc noi speranțe pentru prevenirea și tratarea aterosclerozei:
- Medicamente antiinflamatoare specializate – care blochează moleculele inflamatorii implicate în formarea plăcilor.
- Nanoparticule terapeutice – capabile să elimine colesterolul oxidat direct din peretele arterial.
- Terapie genetică și microARN – soluții inovatoare pentru a opri formarea de noi plăci sau pentru a repara vasele afectate.
Recapitulare – Ce trebuie să știi despre ateroscleroză
- Ateroscleroza este o boală a arterelor care apare atunci când grăsimile, în special colesterolul „rău” (LDL), se depun pe pereții vaselor de sânge. Aceste depuneri formează plăci care îngustează sau chiar blochează circulația sângelui către inimă, creier sau picioare.
- Chiar dacă termenul sună medical, ateroscleroza înseamnă, simplu spus, artere înfundate din cauza grăsimilor și inflamației.
- Boala evoluează lent și de multe ori fără simptome, dar poate duce la infarct miocardic, accident vascular cerebral sau boală arterială periferică dacă nu este tratată la timp.
- Factorii de risc includ fumatul, sedentarismul, colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și o alimentație dezechilibrată.
- Prevenția este esențială și include:
- o dietă săracă în grăsimi saturate și zahăr
- mișcare zilnică (30 minute pe zi)
- renunțarea la fumat
- controlul greutății și al tensiunii arteriale
- Tratamentul aterosclerozei presupune:
- medicamente pentru scăderea colesterolului, în special statine (care reduc riscul de atac de cord sau accident vascular)
- medicamente pentru tensiune și diabet, dacă sunt necesare
- antiagregante plachetare (aspirină), pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge
- în cazurile avansate: angioplastie cu stent (o procedură minim-invazivă care lărgește artera blocată) sau bypass chirurgical (o operație prin care se creează un ocol vascular în jurul arterei blocate)
- medicamente pentru scăderea colesterolului, în special statine (care reduc riscul de atac de cord sau accident vascular)
- Monitorizarea regulată cu analize de sânge, ecografii de vase sau alte investigații recomandate de medic ajută la depistarea timpurie a aterosclerozei.
- În viitor, cercetările promit tratamente inovatoare, cum ar fi:
- terapii genetice care reduc colesterolul din sânge
- anticorpi care blochează formarea plăcilor de aterom
- vaccinuri preventive împotriva colesterolului LDL
Surse științifice suplimentare:
- Nature – Inflammation in atherosclerosis: pathophysiology and mechanisms
https://www.nature.com/articles/s41419-024-07166-8 - PMC – Pathophysiology of atherosclerosis, iunie 2022
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8954705/ - AHA Journals – Pleiotropic effects of statins on cardiovascular system, mai 2015
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/circresaha.116.308537 - PMC – Molecular mechanisms of inflammation in atherosclerosis, octombrie 2023
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10434786/ - PMC – Statin pleiotropic effects reduce inflammation, 2022
https://tehj.springeropen.com/articles/10.1186/s43044-023-00327-8 - arXiv – Oxysterols in vascular cells and atherosclerosis, septembrie 2024
https://arxiv.org/abs/2409.15874 - National Heart, Lung, and Blood Institute – Atherosclerosis: Treatment and Prevention. https://www.nhlbi.nih.gov/health/atherosclerosis#treatment
- Mayo Clinic – Atherosclerosis: Diagnosis and treatment.
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/arteriosclerosis-atherosclerosis/diagnosis-treatment - New England Journal of Medicine – Statin Therapy in Primary Prevention of Cardiovascular Disease
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra2302761 - Journal of the American College of Cardiology – Long-Term Statin Use and Cardiovascular Outcomes
https://www.jacc.org/doi/10.1016/j.jacc.2022.05.004 - Circulation – Endovascular vs Surgical Treatment of Atherosclerotic Lesions
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCULATIONAHA.120.046578 - European Society of Cardiology Guidelines – Management of Chronic Coronary Syndromes
https://www.escardio.org/Guidelines/Clinical-Practice-Guidelines/Chronic-Coronary-Syndromes