Despre obezitatea Informații medicale / Articole 25/11/2015
Bacteriile din sistemul digestiv şi riscul de ȋngrăşare
Microbiomul – bacteriile din sistemul nostru digestiv – pare sa fie un factor important care determină dacă un individ poate deveni sau nu supraponderal sau obez. Noile cercetări oferă mai multe detalii referitoare la desfăşurarea acestui proces.
Rezultatele obţinute ȋn urma studiilor efectuate de către o echipă internaţională cercetători a scos la iveala suspiciunea că o dietă bogată ȋn fibre ar putea avea drept efect schimbarea compoziţiei microbiomului, scăderea ȋn greutate devenind mult mai uşoară.
Dusko Ehrlich, co-autorul ultimelor studii ȋn domeniu şi coordonatorul proiectului internaţional Human Microbiome Standards, afirmă că bacteriile din organism afectează, ȋn mod cert, sănătatea organismului şi obezitatea, ȋnsă nu este atât de certă maniera ȋn care se ȋntâmplă acest lucru. Cercetările au descoperit faptul că persoanele care acumulau cel mai mult ȋn greutate nu aveau ȋn sistemul digestiv anumite specii de bacterii, iar, ȋn alte cazuri, acestea existau ȋntr-un număr extrem de redus. Descoperirea deschide noi orizonturi care vor permite dezvoltarea de terapii inovatoare bacteriene care pot combate creşterea ȋn greutate.
Experţii ȋn domeniu afirmă că intestinul, zona ȋn care organismul procesează alimentele, joacă un rol extrem de important ȋn ceea ce priveşte fluctuaţiile ȋn greutate. Jeffrey Cirillo, profesor la Taxas A&M Health Science Center, este de părere că microbiomul este esenţial ȋn starea individului de sănătate, poate chiar la fel de important precum alimentaţia sănătoasă sau chiar sistemul imunitar. Astfel, dereglarea bacteriilor din sistemul digestiv prin intermediul utilizării antibioticelor sau prin consumul de alimente adjuvante pentru dezvoltarea doar a unor anumite tipuri de bacterii pot avea efecte asupra ȋntregului organism.
Un studiu care a fost publicat ȋn luna martie anului 2012 ȋn jurnalul Science Translational Medicine a evidenţiat cum intervenţiile de by-pass gastric conduceau la pierderea kilogramelor ȋn plus, ȋn cazul şoarecilor, schimbând compoziţia bacteriilor localizate ȋn intestin.
Studii mai noi au analizat microbiomul a 169 de persoane care sufereau de obezitate şi a altor 123 care aveau o greutate normală. Bacteriile aflate ȋn intestinele persoanelor obeze aveau un grad mai scăzut de diversitate decât cele ale persoanelor care nu sufereau de obezitate, deţinând totodată, mult mai multe anomalii privind metabolismul. Mai mult, persoanele obeze care aveau la dispoziţie surse mai puţin diverse de bacterii, având o biofloră intestinală mai puțin variată, câştigau mai multe kilograme ȋn plus.
Încă nu s-a clarificat foarte concret felul ȋn care obezitatea relaţionează cu bacteriile, dar cercetările sugerează faptul că metabolismul bacteriilor este direct conectat cu metabolismul persoanelor ȋn care acestea trăiesc.
Experţii afirmă că aceste descoperiri ar putea avea aplicaţii practice fiindcă studiile ne dau posibilitatea de a dezvolta un simplu test care ar putea evidenţia subiecţilor care este riscul lor de dezvoltare a afecţiunilor asociate obezităţii. Dacă riscurile sunt ridicate, persoana ȋn cauză va fi nevoită să efectueze anumite modificări ȋn ceea ce priveşte dieta.
În cadrul altor studii, oamenii de ştiinţă au monitorizat microbiomul a 49 de persoane supraponderale sau care sufereau de obezitate care ȋncercau să slăbească, utilizând diete reduse ȋn calorii şi ȋn grăsimi, ȋnsă bogate ȋn proteine şi alimente cu fibre, adică fructe şi legume. Astfel de dietă a schimbat compoziţia microbiomului subiecţilor participanţi la studii.
Aceste cercetări au fost relativ mici, aflându-se ȋncă ȋn faza incipientă, ȋnsă sugerează că gestionarea propriei diete are capacitatea de a ȋmbunătăţi diversitatea florei bacteriene a intestinelor, reducând, totodată, riscul de dezvoltare a obezităţii. Schimbarile ȋn ceea ce priveşte dieta nu ȋşi vor putea dovedi eficienţa ȋn cazul tuturor persoanelor care le vor aplica, nici nu vor putea preveni obezitatea independent de cantitatea totală a alimentelor consumate, dar vor oferi un prim sprijin, conform cercetătorilor.