Despre obezitatea Informații medicale / Articole 10/03/2016
Cele mai frecvente afecţiuni care ne ȋngraşă
Acumularea excesului de greutate poate fi favorizat de un stil de viaţă nesănătos, de factorii ereditari, dar şi de anumite afecţiuni. Iată care sunt cel mai des ȋntâlnite condiţii de sănătate care determină ȋngrăşarea:
Obezitatea reprezintă un factor major de risc pentru o mulţime de probleme de sănătate de o severitate foarte ridicată. Cercetările au evidenţiat faptul că, ȋn România, la ora actuală, aproximativ 25% din populaţie suferă de obezitate, iar 50% manifestă probleme legate de supraponderabilitate. Prevalenţa este mai mare ȋn cazul femeilor.
Oamenii de ştiinţă evidenţiază două tipuri ale obezităţii:
- Obezitatea de tip 1: este o afecţiune ȋn sine dezvoltată din cauza sedentarismului, a stilului de viaţă nesănătos şi a consumarii de alimente ȋn exces.
- Obezitatea de tip 2: este o condiţie provocată, la rândul ei, de o altă afecţiune de sănătate şi se poate declanşa, chiar daca se consumă cantităţi normale de alimente.
Afecţiunile tiroidei
Hipotiroidismul este o afecţiune care apare când glanda tiroidă nu mai produce o cantitate suficientă de hormoni tiroidieni, acest fapt cauzând dezechilibre la nivelul ȋntregului organism.
Este estimat faptul că aproximativ 10% din populaţia adultă manifestă simptomatologia hipotiroidismului. Aceasta include:exces de greutate, senzaţie de oboseală, dureri musculare şi articulare, piele uscată, depresie, tulburări de concentrare, de gândire, de memorie şi de atenţie, scăderea ritmului cardiac, tulburări de tranzit intestinal, vorbire lentă, dificultăţi la ȋnghiţire etc.
Chiar dacă pacientul consumă cantităţi mici de mâncare, rata de metabolism bazal este una diminuată, arderile vor fi ȋncetinite, iar grăsimile se vor depune foarte uşor. Mai ales, ȋn contextul sedentarismului, toate aceste disfuncţii au efecte de acumulare a kilogramelor ȋn plus.
Diabetul zaharat de tip 2
Cei mai mulţi dintre pacienţii care suferă de diabet zaharat de tip 2 ȋncearcă să ȋşi controleze greutatea, ȋnsă, din pacate, majoritatea tratamentelor şi medicaţiilor utilizate ȋn vederea echilibrării glicemiei predispun la acumularea kilogramelor ȋn plus. Ele stimulează organismul pentru a produce o cantitate mai mare de insulină şi pentru a diminua nivelul zahărului din sânge. Dar, această scădere uneori drastică a zahărului are drept efect apariţia unei senzaţii puternice de foame. De asemenea, insulina provoacă acumularea excesului de greutate fiindcă stimulează preluarea glucozei de către celule, iar aceasta se va acumula drept ţesut adipos.
Stresul cronic
Când ne confruntăm cu stări de anxietate, nervozitate, durere sau stres, organismul nostru produce ȋn exces cortizol, un hormon care predispune la depozitarea grăsimilor, mai ales ȋn zona taliei. Stresul poate afecta, de asemenea, insulinorezitenţa care determină exces de greutate si complicaţii precum obezitate, diabet de tip 2, trigliceride crescute, boli cardiovasculare, sindromul ovarului polichistic, etc.
Hipercortizolism sau Sindromul Cushing
Sindromul Cushing este o condiţie de tip hormonal evidenţiată prin excesul de cortizol din sânge şi are ca simptomatologie oboseala, excesul de greutate, modificările tegumentelor, putând declanşa şi alte afecţiuni severe.
Sindromul metabolic
Sindromul metabolic ȋnsumează o serie de afecţiuni medicale printre care se numără hipertensiunea arterială, toleranţa crescută la glucoză, hiperinsulinemie şi obezitatea.
Sindromul ovarului polichistic
Condiţia medicală decrie dezechilibrele hormonale care afectează desfăşurarea ovulaţiei. Printre simptomele afecţiunii se numără: tulburările menstruale, acneea, pilozitate corporală ȋn exces, probleme ale fertilităţii, căderea părului, tulburări de ordin psihic şi excesul de greutate.
Acumularea kilogramelor ȋn plus, ȋn cazul femeilor, se mai poate datora modificărilor hormonale cauzate de sarcină, pubertate, menopauză sau unor medicamente printre care pastilele anticoncepţionale.
Boli renale
Unul dintre simptomele afecţiunilor renale este acumularea excesului de greutate care, de această dată, este asociat cu retenţia de apă a organismului.