Cum ne afectează obezitatea creierul?

Numărul pacienţilor care suferă de cel puţin o complicaţie a obezităţii cum ar fi diabetul zaharat sau bolile de inimă este ȋntr-o continuă creştere. Acesta reprezintă motivul pentru care oamenii de ştiinţă au luat decizia efectuării unor studii mai minuţioase ale efectelor obezităţii asupra creierului.

Medicamentele concepute până ȋn prezent pentru tratamentul obezităţii au dovedit faptul că au o eficienţă limitată, fiind, deopotrivă, asociate cu efecte secundare de o mare gravitate. Specialiştii ȋn domeniu afirmă ca acest lucru se ȋntâmplă din cauza faptului că oamenii şi-au limitat ȋnţelegerea a ceea ce ȋnseamnă obezitatea la o maladie care ar afecta numai indicele de masă corporală.

Mai multe cercetări şi studii au fost efectuate ȋn vederea ȋnţelegerii modului ȋn care creierul nostru controlează dorinţa de a mânca sau acele procese care stau la baza echilibrului dintre consumul caloric şi aportul de energie. Mai puţin s-a studiat, ȋnsă, despre modalitatea ȋn care aceste procese sunt afectate de kilogramele ȋn plus.

Două grupuri de cercetători au abordat acest subiect, culegând informaţii despre felul ȋn care obezitatea afectează creierul. O echipă a Universităţii Washington din Seattle, SUA, condusă de Michael Schwartz, a concluzionat faptul că obezitatea este asociată cu leziuni neuronale ȋn zona hipotalamusului (regiune esenţială pentru controlul greutăţii corpului). A doua echipă (Beth Israel Deaconess Medical Center, din Boston, cu conducerea lui Jeffrey Flier) a demonstrat cum reȋnnoirea celulelor nervoase din hipotalamus este inhibată din cauza obezităţii.

Prezenţa kilogramelor ȋn plus va compromite funcţiile creierului, dând naştere unui mecanism eronat care ȋmpinge pacientul să mănânce tot mai mult. Specialiştii au ajuns să compare comportamentul persoanelor supraponderale cu cel al toxicodependenţilor care, pentru a simţi efectele substanţelor consumate, vor avea nevoie de doze din ce ȋn ce mai mari. Un studiu de la University School of Medicine din New York, SUA, a evidenţiat faptul că obezitatea acţionează negativ asupra dimensiunilor cerebrale. Rezultatul este acela că funcţionarea zonelor care reglează alimentaţia este alterată, iar persoanele ȋn cauză caută mereu un prilej pentru a consuma ceva de mâncare.

Există şi anumite studii ale Universităţii din California care au demonstrat faptul că persoanele obeze au creierul cu 16 ani mai mare decât vârsta reală. Mai mult, oamenii de ştiinţă au afirmat faptul că persoanele care suferă de obezitate au creierul mai mic ȋn dimensiune decât persoanele cu greutate normală. Surplusul de kilograme poate conduce la apariţia bolii Alzheimer.

Cercetătorii au descoperit faptul că personele supraponderale şi cele care suferă de obezitate au un creier de 4-5 ori mai mic decât cele cu greutatea normală. Regiunile creierului care sunt responsabile cu cogniţia şi memoria sunt mai mici ȋn cazul persoanelor care au sau au avut probleme cu greutatea. Micşorarea volumului cerebral este un semn sigur al demenţei senile; de asemenea, se poate face o legătură certă cu greutatea pacientului.

Paul Thompson, profesor de neurologie la Universitatea din Los Angeles, a afirmat că o dietă bazată pe grăsimi are efecte negative nu doar pentru inimă, ci şi pentru vasele de sânge din creier. Sângele nu va putea ajunge cu uşurinţă ȋn creier, astfel celulele vor muri, efectul fiind o ȋmbătrânire prematura cerebrală. O persoană normală pierde 0,5% din creier, anual, ȋnsă pacienţii obezi pierd cu până la 8%. Zonele afectate de micşorarea creierului sunt cele responsabile cu procesarea amintirilor pe termen lung şi cu raţionamentul.

Practicarea constantă a sportului va ameliora sănătatea cardiovasculară şi fluxul sanguin, protejând, totodată, ariile cerebrale mai vulnerabile.

Etichete

Contact

    Important

    *Informațiile prezentate pe pagină au caracter orientativ. Rezultatele intervențiilor variază de la o persoană la alta în funcție de sex, vârstă, condiția fizică etc. Veți primi o explicație detaliată, personalizată, privind beneficiile și riscurile intervenției în urma consultației cu Dr. Marius Fodor.