Herniile abdominale: Metode de tratament

Herniile abdominale sunt foarte uşor de diagnosticat prin intermediul examenului fizic, sacul herniar transmiţând un impuls palpabil în momentul în care pacientul tuşeşte sau face vreun efort puternic. Acele hernii care nu pot fi diagnosticate prin examen clinic, vor putea fi depistate cu ajutorul computerului tomograf, herniografiei, ecografiei şi a rezonanţei magnetice.

Iată ce trebuie să ştii despre tratamentele herniilor peretelui abdominal, posibilele complicaţii care pot apărea şi recuperarea după tratament.

Complicaţiile herniilor

Herniile abdominale evoluează foarte rapid, putând ajunge la dimensiuni foarte mari. Complicaţiile care pot apărea în urma acestora pot avea riscuri vitale.

Cea mai frecventă dintre acestea este legată de ireductibilitatea herniei, condiţie care poate îmbrăca două forme:

• Încarcerarea herniară – atunci când vascularizaţia segmentului afectat este una normală
• Strangularea herniară – când şi vascularizaţia este afectată, iar organul respectiv suferă consecinţe nefaste.

Leziunile viscerului herniar sunt gradate în funcţie de intensitatea stricţiunii şi de vechimea herniei.

O altă complicaţie a herniei este peritonita herniară reprezentând procesul de peritonită localizată la nivelul unde este situat sacul herniar. Factorii care determină apariţia acestei condiţii sunt corpii străini şi traumatismele care pot perfora sacul herniar.

Tumorile herniare sunt nişte complicaţii serioase, de asemenea, fiind localizate perisacular sau la nivelul viscerelui care se află în sacul herniar.
La persoanele cu antecedente de tuberculoză, poate apărea tuberculoza herniară, condiţie asociată cu tuberculoza peritoneală.
Alte complicaţii pot fi determinate de apariţia corpilor străini intrasaculari care provin din tubul digestiv, ajungând la nivelul sacului herniar.

Tratamentul herniilor

Tratamentul chirurgical este unicul care poate remedia permanent herniile. Totuşi, acesta poate fi evitat în cazul unor hernii mai mici care pot fi urmărite. De asemenea, operaţiile sunt evitate în cazul persoanelor vârstnice cu patologii multiple care prezintă contraindicaţii privind intervenţiile chirurgicale. În cazul acestora, se impune un tratament conservator cu bandaje şi centuri care vor menţine sacul herniar în interiorul abdomenului.
Tratamentul chirurgical are ca principiu izolarea sacului herniar şi tratarea conţinutului său, apoi refacerea peretelui abdominal. Hernia strangulată se va trata, de asemenea, prin intermediul operaţiei, aceasta efectuându-se de urgenţă, fiind rezolvat atât defectul parietal, cât şi complicaţia apărută în urma strangulaţiei şi anume ocluzia intestinală.

Pe langă utilizarea metodelor chirurgicale clasice care determină tăieturi importante la nivelul abdomenului, herniile pot fi tratate şi chirurgical, fiind utilizate metodele non invazive. Prin metoda laparoscopică, se pot evita tăieturile mari, intervenţia fiind realizată prin incizii mici, pe unde va fi introdusă aparatura specială necesară unei operaţii laparoscopice.

În cazul herniilor sau eventraţiilor mai mari pot fi utilizate materialele protetice (precum „plasa” de polipropilena), aceste materiale sprijinind creşterea rezistenţei peretelui abdominal. De asemenea, posibilitatea unei recidive va fi redusă la minim. Materialele protetice sunt asimilate perfect de către organism şi nu determină reacţii adverse.

Perioada post-operatorie

Este promovată foarte mult, în ultima vreme, repararea herniilor prin intervenţii laparoscopice, deoarece acestea scad riscul recurenţelor, minimizând, totodată, cicatricile postoperatorii. Metodele laparoscopice sunt moderne şi eficiente, având o perioadă de recuperare redusă, iar durerile sunt minime. În cazul în care intervenţia nu a vizat intestinul, alimentaţia normală poate fi reluată imediat după operaţie. Trebuie evitată forţarea zonei abdominale şi ridicare obiectelor grele.

Cazurile de recidivă pot fi tardive sau imediate, apărând la circa 2-10% dintre pacienţi.

Rezultatele tratamentelor chirurgicale sunt unele bune şi vor varia în funcţie de vârsta pacientului, de calitatea ţesuturilor acestuia, de tipul şi localizarea herniei, totuşi, pronosticul fiind unul favorabil.