Herniile şi eventraţiile: cauze, simptome şi diagnosticare

Herniile reprezintă exteriorizările unor organe din cavitatea abdominală prin nişte zone slabe ale peretelui abdominal, pe partea joasă a abdomenului, în canalul inghinal sau la nivelul scrotului. Cele care apar în urma intervenţiilor chirurgicale clasice care au implicat tăieturi de dimensiuni mari la nivelul abdomenului se numesc eventraţii. Zonele acestea sunt afectate de inciziile chirurgicale, fiind predispuse la apariţia unor formaţiuni herniare. Iată ce trebuie să ştii despre toate acestea:

Formaţiunile herniare pot fi reduse prin presiune locală, revenind la forma lor după eliberarea presiunii, cu alte cuvinte, ele sunt reductibile şi expansibile la efort. Herniile pot, foarte uşor, deveni urgenţe chirurgicale, determinând prinderea intestinului şi blocarea acestuia, pe lângă faptul ca mai provoacă şi durere pacienţilor. Drept urmare, este necesar tratamentul chirurgical al acestor modificări ale peretelui abdominal.

Cauzele herniilor

Herniile pot fi prezente la naştere (hernii congenitale) sau se pot dezvolta, cândva, pe parcursul vieţii. Acele persoane care au în familie cazuri de hernie sunt mai predispuse sa dezvolte această afecţiune. Unii dintre factorii care slăbesc ţesuturile, favorizând apariţia unei hernii pot fi transmişi prin mecanism ereditar.

Printre condiţiile care conduc la formarea sau la agravarea herniilor se numără urmatoarele:

• Obezitatea
• Ridicarea de obiecte mult prea grele
• Constipaţia cronică
• Fibroza chistică
• Prezenţa fluidului în cavitatea abdominală

Eventraţiile pot apărea în urma intervenţiilor chirurgicale clasice, din cauza tăieturilor mai mari, zonele afectate de incizii fiind predispuse la apariţia formaţiunilor herniare.

Tipuri de  hernii şi simptome

La momentul apariţiei sale, hernia poate provoca o senzaţie cum că ceva ar fi cedat în organism, putându-se, de asemenea, simţi o mică durere. Aceasta din urmă va dispărea treptat, însă se va putea observa o umflatură situată în locul în care a fost produsă hernierea. Simptomele şi semnele herniilor variază în dependenţă de tipul acestora.

Se pot distinge două tipuri de hernii: cea reductibilă şi cea ireductibilă.

Hernia ireductibilă are un conţinut care se reduce spontan în abdomen sau prin intermediul unor manevre palpatorii şi apare ca o umflătură în zona abdominală sau inghinală, excepţie făcând herniile interne. Aceasta poate fi dureroasă, însă nu este sensibilă la atingere, iar, uneori, există cazuri când durerea poate fi anterioară descoperirii umflăturii. Umflatura poate creşte când pacienţii stau în picioare sau când presiunea abdominală înregistrează o creştere, cum ar fi în timpul unui acces de tuse. Umflătura poate fi redusă sau, cu alte cuvinte, împinsă în abdomen, în cazul în care aceasta nu este foarte mare.

Hernia ireductibilă este imposibil să fie adusă în poziţie normală şi desemnează o mărire a unei hernii care, la un moment dat, a fost reductibilă. Acestea sunt doar ocazional dureroase, însă există şi hernii cronice, fără nici o durere. Hernia ireductibilă mai este cunoscută şi sub denumirea de hernie încarcerată, putând conduce la forma strangulată. Aceasta poate fi însoţită de stări de vomă sau de ameţeli.

Evoluţia herniilor este, în general, progresivă şi lentă, iar volumul lor se măreşte cu timpul, ele putând fi suportate foarte bine chiar şi ani de zile, în mod special atunci când conţinutul lor nu este reprezentat de intesin.

Diagnosticarea herniilor

Herniile pot fi depistate în timpul unor examene clinice, iar excepţie fac cazurile când este vorba despre hernii interne recunoscute atunci când intestinul este obstrucţionat. Din această cauză, este necesară vizita la medic în momentul în care suspectăm ca am putea avea o hernie, bazându-ne pe semnele şi simptomele descrise mai sus.