Obezitatea şi afecţiunile cardiovasculare

Afecţiunile cardiovasculare cuprind o paletă mai largă de boli ale inimii şi a vaselor sanguine. Iată care sunt principalele afecţiuni care pot apărea din cauza obezităţii:

Ţesuturile adipoase sunt înconjurate de reţele vasculare extrem de bogate. Obezitatea va avea drept cauză creşterea fluxului sanguin total şi a debitului cardiac datorită creşterii cererii metabolice care este indusă de către greutatea corporală excesivă. Persoanele care suferă de obezitate vor manifesta un debit cardiac crescut şi o rezistenţă periferică mai scăzută decât limitele normale. Din aceste cauze, va apărea dilataţia ventriculară cu creşterea stresului pereţilor cardiaci, iar aceasta presupune o predispoziţie la hipertrofie cardiacă stângă. Consecinţele vor include afecţiuni şi manifestări precum hipertensiunea pulmonară, fibriliaţia atrială, apneea de somn, hipoventilaţia şi tromboembolismul pulmonar recurent.

Cardiomiopatia obeză

Această afecţiune reprezintă un proces de infiltraţie a grăsimii care se va depune în structurile miocardului cu tulburări ale conducerii electrice însoţie de degenerare miocitară.

Hipertensiunea arterială

Majoritatea persoanelor care suferă de hipertensiune sunt obeze, iar volumul sanguin creşte mai mult, în cazul obezităţii abdominale. Factorii care fac legătura dintre hipertensiune şi obezitate includ rezistenţa vasculară periferică mică şi creşterea debitului cardiac. Ţesutul adipos în exces cauzează şi o creştere a cererii de oxigen.

Boala coronariană

Cel mai frecvent factor de risc cardiovascular, în cazul pacienţilor care au suferit un infarct miocardic, este obezitatea. Mai mult de două treimi dintre pacienţii cu boală coronariană sunt supraponderali sau obezi, iar aceştia prezintă riscuri crescute de dislipidemie şi hipertensiune arterială, ducând o viaţă sedentară.

Insuficienţa cardiacă

Pacienţii care suferă de obezitate manifestă un risc dublu de a dezvolta insuficienţă cardiacă faţă de cei normoponderali. Cei mai mulţi dintre pacienţii cu cardiomiopatie dilatativă vor dezvolta, în final, insuficienţă cardiacă. Printre factorii care cauzează apariţia cardiomiopatiei asociate cu obezitate se numără hipertrofia ventriculară stângă. Obezitatea se mai asociază şi cu degenerări celulare şi inflamaţii, cu disfuncţia diastolică (reprezentând 50% dintre cazurile de insuficienţă cardiacă). Studiile cele mai recente au demonstrat faptul că pacienţii cu obezitate centrală manifestă riscul de a dezvolta infiltrare grasă a miocardului, iar aceasta poate să evolueze spre fibroză şi disfuncţie sistolică sau diastolică a ventriculului stâng.

Fibrilaţia atrială

În ultimii ani, prevalenţa obezităţii şi a fibrilaţiei atriale a crescut mult, studiile demonstrând faptul că obezitatea poate favoriza apariţia fibrilaţiei atriale.

Aritmiile ventriculare

Există anumite studii clinice care ar sugera faptul că obezitatea se mai asociază cu un risc mult mai mare de moarte subită. Cauza decesului, în cazul pacienţilor cu cardiomiopatie indusă de obezitate, este, de cele mai multe ori, evoluţia înspre insufucienţa cardiacă. Dar, moartea subită s-a dovedit a fi mai des întâlnită în cazul indivizilor obezi care sunt, aparent, „sănătoşi” decât în cazul celor cu greutate normală. Pacienţii obezi demonstrează o iritabilitate electrică mai mare, fapt care poate declanşa aritmii ventriculare chiar dacă aceştia nu prezintă disfuncţii ventriculare sau insuficienţă cardiacă.

Accidentul vascular cerebral

Riscul mai mare al AVC-ului în cazul persoanelor obeze se datorează hipertensiunii arteriale şi fibrilaţiei atriale, de asemenea, stării protrombotice/proinflamatorii care însoţeşte acumularea în exces a ţesutului adipos.

Boala venoasă

Volumul intravascular crescut, alături de o supraîncărcare limfatică şi sedentarism au drept rezultat insuficienţa venoasă şi edemul. Mai mult, obezitatea mai este asociată cu riscuri crescute de embolie pulmonară şi tromboembolism venos, mai ales în cazul persoanelor de sex feminin.