Obezitatea şi sindromul metabolic sau rezistenţa la insulină

Sindromul metabolic reprezintă o consecinţă a unui stil de viaţă nesănătos, o dereglare la nivel metabolic ce este cauzată de depunerea periviscerală a ţesutului adipos, adică de obezitatea abdominală. Dereglarea creează rezistenţă la insulină. Iată ce trebuie să ştii despre toate acestea:

Rezistenţa la insulină reprezintă principalul mediator în cadrul sindromului metabolic. Nemaiputând să fie metabolizată, glucoza se va acumula în muşchi, ficat şi în grăsime, iar acest fapt va avea consecinţe extrem de nefaste precum bolile cardiovasculare, ficatul steatozic sau diabetul zaharat.

Factorii de risc metabolic care caracterizează sindromul metabolic includ urmatoarele:

Elementele care predispun declanşarea sindromului metabolic sunt obezitatea abdominală, rezistenţa la insulină, înaintarea în vârstă, sedentarismul, predispoziţia genetică şi dezechilibre la nivel hormonal. O altă cauză este constituită de alimentaţia bogată în grăsimi saturate (alimentaţie bazată pe fastfood şi pe alimente semipreparate). Cauze care nu sunt complet elucidate încă sunt reprezentate de sindromul ovarelor polichistice, în cazul femeilor, sau crizele de apnee în somn, în cazul bărbaţilor.

Din păcate, incidenţa sindromului metabolic este într-o continuă creştere în rândul populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, în mod special în ţările dezvoltate. Persoanele cu sindrom metabolic manifestă riscuri accentuate pentru dezvoltarea infarctului miocardic, boala coronariană arterială şi afecţiuni strâns legate de formarea plăcilor de aterom şi a diabetului zaharat de tip II.

În urma revizuirii criteriilor de diagnosticare a sindromului metabolic de către societăţile ştiinţifice internaţionale, în anul 2009, aceste criterii de diagnosticare includ:

Pentru stabilirea sindromului metabolic sunt necesare trei criterii dintre cele amintite mai sus. Pe lângă acestea, mai există nişte criterii adiţionale cum ar fi creşterea colesterolului rău din sânge (LDL), creşterea proteinei C reactive din sânge şi faptul că grăsimea abdominală va elibera citokine care au rol proinflamator, cauzând risc crescut pentru boli cardiovasculare.

Urmarea unui stil de viaţă sănătos care să fie bazat pe o dietă cu puţine grăsimi saturate sau animale şi, în schimb, bogată în legume şi fructe, alături de efectuarea unei activităţi fizice zilnice, evitarea consumului de alcool sau tutun va preveni sau, cel puţin, va îngreuna apariţia sindromului metabolic atât de nociv pentru sănătate.

Contact

    Important

    *Informațiile prezentate pe pagină au caracter orientativ. Rezultatele intervențiilor variază de la o persoană la alta în funcție de sex, vârstă, condiția fizică etc. Veți primi o explicație detaliată, personalizată, privind beneficiile și riscurile intervenției în urma consultației cu Dr. Marius Fodor.