Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) cere guvernelor urgentarea introducerii taxei pe zahăr pentru stoparea epidemiei de obezitate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) susţine că introducerea unei taxe de 20% pe băuturile dulci carbogazoase ar avea un puternic efect de diminuare a ratei de vânzare a acestora şi, de asemenea, a consumului lor. Băuturile dulci carbogazoase susţin şi promovează epidemia globală a obezităţii.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) a eliberat un raport potrivit căruia persoanele care consumă alimente nesănătoase şi procesate în exces, alături de astfel de băuturi, sunt cele mai afectate de o astfel de modificare a preţurilor. Organizaţia este de părere că încurajarea unui consum redus de băuturi şi alimente nesănătoase ar putea avea efecte puternice de diminuare a epidemiei globale de obezitate şi a diabetului şi ar putea, totodată, promova o nutriţie sănătoasă.
Reprezentanţii oficiali ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO)au afirmat marţi, 11 octombie, că diminuarea drastică a consumului de băuturi dulci şi alimente nesănătoase reprezintă cea mai bună modalitate de a combate excesul de greutate şi de a preveni instalarea bolilor cronice precum diabetul. Temo Waqanivalu de la Departamentul de Boli necomunicabile şi promovarea sănătăţii este de părere că ne aflăm într-un punct în care există deja dovezi mai mult decât suficiente pentru acest lucru şi încurajează ţările din întreaga lume în implementarea unei astfel de taxe pentru prevenţia obezităţii.
Raportul mai sus menţionat a evidenţiat faptul că epidemia mondială de obezitate s-a dublat între anii 1980 şi 2014, în prezent existând 11% din populaţia masculină a lumii şi un procentaj de 15% a populaţiei feminine care suferă de această cumplită afecţiune. Aceste procente însumează înspăimântătoarea sumă de 500 de milioane de oameni de pe întreg globul care suferă de obezitate. În anul 2015 s-a estimat un număr de 42 de milioane de copii care suferă de obezitate şi au vârsta sub 5 ani.
Fostul primar la New York-ului, Michael Bloomberg, actual ambasador pentru Bolile necomunicabile din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este de părere că încă se poate pune punct acestei epidemii globale prin reducerea consumului de băuturi dulci carbogazoase care o alimentează. Piaţa mondială a acestor băuturi are vânzări anuale de 870 de miliarde de dolari. 2016 ar putea reprezenta anul introducerii taxei pe zahăr, având în vedere faptul că, există deja câteva mari ţări care sunt de acord cu o astfel de taxă.
Industria băuturilor carbogazoase din care fac parte Coca-Cola, Pepsico Inc şi Red Bull nu este de acord cu o astfel de mişcare, numind-o „taxă discriminatorie”. Reprezentanţii acestei industrii sunt de părere că ideea nu are destule dovezi la nivel mondial care să o susţină şi care să demonstreze o îmbunătăţire netă a sănătăţii populaţiei. Aceştia afirmă că este nevoie de o nouă abordare a întregii diete pentru soluţionarea pe termen lung a unei astfel de probleme.
Industria băuturilor carbogazoae non-alcoolice pune la dispoziţia consumatorilor mai multe optiuni cu o cantitate scăzută de calorii şi reformulează băuturile deja existente pe piaţă pentru a avea un aport caloric minim, ca o posibilă soluţie.
Statele Unite şi China au cel mai mare număr de cazuri de obezitate, urmate de Africa subsahariană.
Dr. Douglas Bettcher, directorul Departamentului de prevenţie a bolilor noncomunicabile din cadrul Organizaţiei Mondiale de Sănătate este de părere că introducerea taxei pe zahăr de către guverne, la nivel global, nu numai că ar diminua suferinţa oamenilor afectaţi şi ar salva vieţi, însă ar oferi şi beneficiul de a reduce costurile legate de sănătate şi ar creşte posibilităţile financiare pentru investiţii mai mari în acest domeniu.
Anglia a luat deja decizia introducerii taxei pe zahăr, însă doar din 2018, iar Mexic a introdus o taxă de 10% care a reprezentat un real succes în ceea ce priveşte reducerea vânzărilor şi a consumului de produse nesănătoase.
Alte măsuri de ordin fiscal pe care le doreşte Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) includ şi ieftinirea fructelor şi a legumelor cu 10-30%.