Pot dispărea varicele singure? Ce se întâmplă de fapt cu venele dilatate

Mulți pacienți ne întreabă dacă pot dispărea varicele singure cu puțină răbdare, odihnă sau o cremă bună. Răspunsul sincer este că, în aproape toate cazurile, nu. Varicele sunt o boală de durată a venelor: valvele din interiorul lor nu se mai închid bine, iar peretele venei s-a lărgit. Aceste schimbări nu se repară de la sine și, la mulți oameni, se agravează încet în timp [1][2]. Există o singură excepție importantă: venele apărute în timpul sarcinii, care se pot reduce mult după naștere [4][5].

Pot dispărea varicele singure sau doar se ascund?

Varicele par uneori să vină și să plece. Dimineața, după o noapte de odihnă, venele se văd mai puțin. Seara, după o zi în picioare sau într-o zi caldă de vară, sunt mai umflate și picioarele sunt mai grele. Simptomele varicelor sunt de obicei mai supărătoare la căldură și după ce ai stat mult în picioare [4].

Asta nu înseamnă că boala s-a vindecat. Vena e tot acolo, cu aceleași valve slăbite. Doar presiunea din ea s-a schimbat pentru câteva ore. La fel se întâmplă și când durerea scade o perioadă: problema din venă rămâne, chiar dacă nu o simți.

Pentru a vedea ce se întâmplă cu adevărat în venă, medicul folosește ecografia Doppler venoasă. Este o ecografie obișnuită, nedureroasă, care arată dacă sângele curge în sens greșit (adică are reflux) [10].

De ce venele dilatate nu revin la normal

Venele picioarelor au de dus sângele în sus, spre inimă, împotriva gravitației. Le ajută mușchii gambei, care strâng venele la fiecare pas, și niște valve mici, care se închid ca niște uși ca să nu lase sângele să coboare înapoi.

În boala varicoasă se strică două lucruri deodată [2][3]:

  • Peretele venei își pierde din elasticitate și se lărgește.
  • Valvele nu se mai închid bine, așa că o parte din sânge coboare înapoi și se adună în picior.

Sângele adunat crește presiunea în venă, iar presiunea mare lărgește și mai mult peretele. Așa se ajunge la un cerc vicios, cu inflamație de durată în peretele venei [2][3]. O valvă care nu se mai închide nu „se repară” singură, iar o venă care s-a lărgit nu se strânge la loc doar cu odihnă.

Ce arată studiile despre evoluția varicelor

Unul dintre cele mai importante studii pe acest subiect este Edinburgh Vein Study, care a urmărit adulți din populația generală timp de aproximativ 13 ani. La persoanele care aveau deja varice sau insuficiență venoasă cronică (o circulație slabă în venele picioarelor), boala s-a agravat la peste jumătate dintre ei, adică în jur de 4% pe an. Aproape o treime dintre cei care aveau doar varice au ajuns să aibă și schimbări ale pielii, precum pielea închisă la culoare sau întărită la gleznă [1].

Riscul de agravare a fost mai mare la cei cu rude care au varice, la cei care au avut o tromboză venoasă profundă, la persoanele supraponderale și la cei cu reflux mai întins în venele de la suprafață [1].

Varicele nu sunt o urgență în cele mai multe cazuri, dar nici nu sunt o problemă care se rezolvă de la sine, cu timpul.

Asta nu înseamnă că toți cei cu varice vor avea complicații. La unii, boala rămâne stabilă mulți ani. De aceea merită o evaluare, ca să știi în ce stadiu ești.

Varicele din sarcină: singura situație în care se pot reduce

În sarcină, venele picioarelor sunt puse la grea încercare. Hormonii relaxează peretele venelor, volumul de sânge crește, iar uterul mărit apasă pe venele mari din bazin [2]. Din aceste motive, multe femei văd vene dilatate pentru prima dată în timpul sarcinii.

Vestea bună este că varicele din sarcină se reduc des sau chiar dispar după naștere [4]. Un studiu care a urmărit cu ecografia Doppler femei aflate la prima sarcină a arătat că venele s-au lărgit treptat din trimestrul al doilea. La majoritatea, venele au revenit la normal la trei luni după naștere [5]. Și la femeile care aveau deja varice, venele s-au lărgit spre finalul sarcinii și s-au micșorat după naștere [6].

Revenirea nu este însă întotdeauna completă. În studiul amintit, la aproximativ o treime dintre picioare au rămas mici schimbări și la trei luni după naștere. Puținele femei la care s-au format varice adevărate aveau rude cu varice [5].

În timpul sarcinii, procedurile pentru varice nu se fac decât în situații excepționale. Ciorapii compresivi pot fi folosiți pentru a ușura umflarea picioarelor [7]. Dacă venele nu s-au retras după primele luni de la naștere, nu mai vorbim de „varice de sarcină”, ci de varice care au rămas. Acestea se comportă ca orice alte varice și merită evaluate.

Mituri despre varicele care „trec singure”

Mit: Dacă nu mă mai dor picioarele, înseamnă că varicele s-au vindecat.
Realitate: Durerea și greutatea în picioare variază cu căldura, cu statul în picioare și cu activitatea din ziua respectivă [4]. Valvele bolnave rămân la fel, chiar dacă o vreme nu le simți.

Mit: Ciorapii compresivi închid venele dacă îi porți destul de mult.
Realitate: Ciorapii compresivi ajută mult la umflare și la senzația de picioare grele, dar nu repară vena. Ghidurile britanice NICE nu îi recomandă ca tratament al varicelor decât atunci când o procedură nu este potrivită pentru pacient [7]. O analiză Cochrane a ajuns la concluzia că nu există dovezi suficient de solide că ciorapii, folosiți singuri, tratează varicele [8]. Mai multe găsești în articolul despre ciorapii compresivi pentru varice.

Mit: O cremă, un ceai sau o pastilă „topesc” varicele.
Realitate: Medicamentele pentru vene (venotonice) pot reduce puțin umflarea gleznelor. Însă, după o analiză mare a studiilor, nu au schimbat în mod clar calitatea vieții și nu închid venele dilatate [9]. Despre remediile populare am scris separat, în articolul despre leacurile bătrânești pentru varice.

Ce ameliorează simptomele și ce tratează cauza

E util să faci diferența între ce te face să te simți mai bine și ce rezolvă problema din venă.

Ce ameliorează simptomele (nu face vena să dispară):

  • mișcarea regulată, mersul pe jos, care pune la lucru mușchii gambei [7][10];
  • ridicarea picioarelor când te odihnești [7];
  • evitarea statului prea mult timp nemișcat, în picioare sau pe scaun [7];
  • ciorapii compresivi, mai ales în zilele lungi sau în sarcină [7][10];
  • medicamentele venotonice, doar la recomandarea medicului și cu așteptări realiste [9].

Ce tratează cauza (închide sau îndepărtează vena bolnavă):

  • ablația termică, adică închiderea venei din interior cu căldură: prin laser endovenos, radiofrecvență sau abur (metoda STEAM) [7][10];
  • scleroterapia cu spumă, adică injectarea în venă a unei substanțe care o închide [7][10];
  • microflebectomia, prin care venele dilatate de sub piele sunt scoase prin incizii foarte mici [10];
  • operația clasică, folosită azi mai rar [7].

Ghidurile europene și cele britanice recomandă, pentru varicele cu reflux pe vena principală, ca primă alegere metodele de închidere a venei din interior, cu căldură [7][10]. Într-un studiu în care pacienții au fost împărțiți la întâmplare, cei operați pentru varice au avut, în primii doi ani, o calitate a vieții mai bună și mai puține simptome decât cei care au primit doar sfaturi despre stilul de viață [11].

Niciun tratament nu oferă o garanție pentru tot restul vieții. Boala venoasă poate apărea, în timp, și în alte vene. Totuși, tratamentul bine ales ajunge la sursa problemei, nu doar la efectele ei. Diferențele dintre metode le găsești explicate în articolul cum să alegi tratamentul pentru varice.

Eco-Doppler venos: primul pas, nu operația

Nu orice venă vizibilă are nevoie de tratament. Ecografia Doppler venoasă arată care venă are reflux și cât de întinsă este problema. Pe baza ei medicul poate spune dacă e nevoie de o intervenție sau dacă, deocamdată, ajung urmărirea și măsurile care ușurează simptomele [7][10]. Venele foarte mici, de tipul „păienjenilor” de pe piele (telangiectazii), sunt de multe ori mai ales o problemă estetică.

Când nu mai are rost să aștepți

Merită să ajungi la un consult dacă observi [1][7]:

  • pielea de la gleznă se închide la culoare, se întărește sau te mănâncă des;
  • o rană pe gambă se vindecă greu;
  • o venă a devenit roșie, tare și dureroasă (poate fi o inflamație cu cheag în vena varicoasă, numită tromboflebită superficială);
  • o varice a sângerat.

Dacă tot piciorul se umflă brusc și doare, mai ales în gambă, mergi de urgență la medic. Poate fi o tromboză venoasă profundă, adică un cheag într-o venă mare din interiorul piciorului, care este o problemă diferită de varice [4].

Dacă te întrebi încă dacă varicele tale pot trece singure, cel mai sigur răspuns îl dă o evaluare cu ecografie Doppler. La consultație, Dr. Marius Fodor îți explică ce se întâmplă în venele tale, ce poți face pentru simptome și dacă, și când, are sens un tratament.

Întrebări frecvente

Dacă am varice și nu le tratez, ce se poate întâmpla?

La mulți oameni boala se agravează încet. Într-un studiu care a urmărit pacienții 13 ani, peste jumătate s-au agravat, iar aproape o treime dintre cei cu varice au ajuns la schimbări ale pielii la gleznă [1]. Totuși, nu toată lumea ajunge la complicații, iar evoluția diferă de la un om la altul.

Sportul poate face varicele să dispară?

Nu, dar mișcarea regulată pune la lucru mușchii gambei, care împing sângele spre inimă. Asta poate ușura senzația de greutate și umflarea picioarelor [2][7]. Vena dilatată rămâne însă la fel.

Ciorapii compresivi împiedică agravarea varicelor?

Ciorapii ușurează simptomele, dar nu există dovezi solide că, folosiți singuri, tratează varicele sau le opresc evoluția [8]. De aceea, ghidurile îi recomandă ca tratament principal doar atunci când o procedură nu este potrivită [7].

Când pot trata varicele rămase după sarcină?

În timpul sarcinii procedurile se evită, cu excepția unor situații excepționale [7]. Multe vene se retrag în primele luni după naștere [5], așa că momentul potrivit pentru evaluare și eventual tratament se stabilește la consultație.

Referințe

  1. Lee AJ, Robertson LA, Boghossian SM, et al. Progression of varicose veins and chronic venous insufficiency in the general population in the Edinburgh Vein Study. J Vasc Surg Venous Lymphat Disord (2015)
    https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26993676/ (accesat 2026-10-19)
  2. Eberhardt RT, Raffetto JD. Chronic venous insufficiency. Circulation (2014)
    https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.113.006898 (accesat 2026-10-19)
  3. Raffetto JD, Khalil RA. Mechanisms of varicose vein formation: valve dysfunction and wall dilation. Phlebology (2008)
    https://doi.org/10.1258/phleb.2007.007027 (accesat 2026-10-19)
  4. NHS. Varicose veins
    https://www.nhs.uk/conditions/varicose-veins/ (accesat 2026-10-19)
  5. Asbeutah AM, Al-Azemi M, Al-Sarhan S, et al. Changes in the diameter and valve closure time of leg veins in primigravida women during pregnancy. J Vasc Surg Venous Lymphat Disord (2015)
    https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26993832/ (accesat 2026-10-19)
  6. Boivin P, Cornu-Thénard A, Charpak Y. Pregnancy-induced changes in lower extremity superficial veins: an ultrasound scan study. J Vasc Surg (2000)
    https://www.jvascsurg.org/article/S0741-5214(00)94296-4/fulltext (accesat 2026-10-19)
  7. NICE. Varicose veins: diagnosis and management (CG168)
    https://www.nice.org.uk/guidance/cg168 (accesat 2026-10-19)
  8. Knight (née Shingler) SL, Robertson L, Stewart M. Graduated compression stockings for the initial treatment of varicose veins in people without venous ulceration. Cochrane Database Syst Rev (2021)
    https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD008819.pub4/full (accesat 2026-10-19)
  9. Martinez-Zapata MJ, Vernooij RWM, Simancas-Racines D, et al. Phlebotonics for venous insufficiency. Cochrane Database Syst Rev (2020)
    https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD003229.pub4/full (accesat 2026-10-19)
  10. De Maeseneer MG, Kakkos SK, et al. European Society for Vascular Surgery (ESVS) 2022 Clinical Practice Guidelines on the Management of Chronic Venous Disease of the Lower Limbs. Eur J Vasc Endovasc Surg (2022)
    https://doi.org/10.1016/j.ejvs.2021.12.024 (accesat 2026-10-19)
  11. Michaels JA, Brazier JE, Campbell WB, et al. Randomized clinical trial comparing surgery with conservative treatment for uncomplicated varicose veins. Br J Surg (2006)
    https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16432825/ (accesat 2026-10-19)

Acest text are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru recomandări personalizate, contactați Dr. Marius Fodor.

Contact

    Important

    *Informațiile prezentate pe pagină au caracter orientativ. Rezultatele intervențiilor variază de la o persoană la alta în funcție de sex, vârstă, condiția fizică etc. Veți primi o explicație detaliată, personalizată, privind beneficiile și riscurile intervenției în urma consultației cu Dr. Marius Fodor.