Sălile de operație hibride în chirurgia vasculară: ce sunt și ce beneficii aduc pacienților

Tehnologia medicală evoluează constant. În chirurgia vasculară, una dintre inovațiile majore ale ultimelor decenii este apariția sălilor de operație hibride. Aceste săli moderne combină un bloc operator chirurgical clasic cu tehnologii avansate pentru efectuarea procedurilor minim invazive. Astfel, medicii pot aborda intervenții complexe cu o precizie și siguranță sporite.

În continuare, vom explica pe înțelesul tuturor ce este o sală de operație hibridă, cum funcționează și ce beneficii aduce în tratamentele vasculare. De asemenea, vom prezenta exemple de proceduri realizate cu dispozitivele utilizate de Dr. Marius Fodor, pentru a ilustra concret avantajele pentru pacienți.

Ce este o sală de operație hibridă și cum funcționează

O sală de operație hibridă este un spațiu chirurgical integrat, care permite desfășurarea de intervenții atât clasice (cu bisturiul), cât și minim invazive (prin catetere, ghidaj imagistic sau tehnici termice). Acest tip de sală este echipat cu dispozitive specializate care facilitează combinația între precizia chirurgicală și tehnologiile moderne de tratament.

Spre exemplu, în practica Dr. Marius Fodor, sunt utilizate echipamente dedicate pentru:

• scleroterapia cu spumă,
• crioterapia venoasă,
• ablația cu aburi,
• laserul endovenos.

Toate aceste tehnologii sunt adaptate pentru a trata venele varicoase cu precizie milimetrică și traumă minimă pentru pacient.

Dispozitive moderne folosite în tratamente vasculare

Dispozitivele utilizate în sălile hibride variază în funcție de tipul afecțiunii: venoase, arteriale sau anorectale. Ele au în comun câteva caracteristici-cheie: sunt minim invazive, oferă control excelent asupra tratamentului și permit o recuperare rapidă. Printre cele mai importante tehnologii utilizate de Dr. Marius Fodor se numără:

Pentru tratamente venoase

• Catetere speciale pentru scleroterapia cu spumă și metoda Alpha – permit injectarea controlată a substanței sclerozante în venele afectate, cu ajutorul ecografiei pentru ghidaj precis. Studiile arată că utilizarea ecografiei pentru scleroterapie crește semnificativ eficiența procedurii și reduce rata recidivelor [1].
• Sisteme de ablație cu aburi – dispozitive care generează vapori la temperatură înaltă pentru a sigila venele varicoase fără incizie, folosind un microcateter introdus sub ghidaj ecografic. Această metodă a fost evaluată ca o alternativă sigură și eficientă la chirurgia clasică pentru insuficiența venoasă cronică [2].
• Criosonde pentru crioterapia venoasă – sonde metalice răcite intensiv pentru a „îngheța” venele bolnave și a le închide fără afectarea țesuturilor înconjurătoare. Crioterapia s-a dovedit eficientă în tratamentele vasculare și proctologice minim invazive, în special la pacienții cu contraindicații la alte terapii termice [3].
• Fibre optice pentru laser endovenos – folosite în tratamentul venelor mari, emit energie precis dozată în interiorul venei pentru a o închide din interior. Tehnologia EVLA (Endovenous Laser Ablation) este recunoscută internațional ca standard de aur în tratamentul varicelor [4].

Pentru tratamente anorectale

• Dispozitive pentru tratamentul hemoroizilor cu aburi sau crioterapie – sonde dedicate, adaptate regiunii anorectale, care permit o intervenție rapidă, sigură și cu disconfort minim postoperator. Aceste metode sunt validate de ghiduri internaționale pentru hemoroizii de gradul II–III [5].

Avantajele acestor tehnologii pentru pacient

Pacientul beneficiază direct de tehnologiile moderne integrate în sala hibridă. Intervențiile se fac fără bisturiu, fără incizii mari, cu pierderi minime de sânge și timp de recuperare foarte scurt.

Exemple de proceduri minim invazive

• Metoda Alpha – scleroterapie ghidată ecografic, minim invazivă, eficientă și fără perioadă lungă de recuperare.
• Ablația cu aburi – o alternativă termică la chirurgie, cu cicatrici minime.
• Crioterapia venoasă sau anorectală – utilizată pentru pacienți cu contraindicații la metodele termice sau chirurgicale.
• EVAR – implantarea endovasculară de stent-grafturi pentru anevrism aortic abdominal, fără chirurgie deschisă.
• Stentarea carotidiană sau a arterelor periferice – restaurarea fluxului arterial fără incizii majore.

Toate aceste tehnologii permit medicului să adapteze tratamentul în funcție de anatomia pacientului, să monitorizeze în timp real efectul intervenției și să evite eventualele complicații.

Tratamente vasculare moderne efectuate de Dr. Marius Fodor

Dr. Marius Fodor utilizează dispozitivele descrise mai sus pentru o gamă largă de intervenții:

Afecțiuni arteriale

• chirurgia arterei carotide,
• chirurgia aortei,
• chirurgia arterelor membrelor,
• proceduri endovasculare: angioplastie cu balon, stentare, implantare de endoproteze EVAR.

Afecțiuni venoase

• scleroterapia cu spumă,
• ablația cu aburi,
• crioterapia venoasă,
• laserul endovenos,
• metoda Alpha.

Afecțiuni anorectale

• tratamentul hemoroizilor prin crioterapie,
• scleroterapia cu spumă,
• tratamentul cu aburi.

Aceste intervenții sunt posibile în condiții de maximă siguranță în cadrul unei săli hibride, datorită combinației dintre expertiza chirurgicală, tehnologia avansată și echipamentele moderne.

Pentru o evaluare completă și acces la tratamente vasculare moderne, vă puteți programa la o consultație de specialitate la Dr. Marius Fodor.

Surse:

[1] O’Hare JL, et al. “Ultrasound-guided foam sclerotherapy for varicose veins: prospective observational study.” BMJ. 2008;336(7655):934–936. https://doi.org/10.1136/bmj.39521.491201.80

[2] Chastanet S, et al. “Steam ablation of saphenous veins: clinical outcomes at 1 year.” J Vasc Surg. 2014;59(2):406–413. https://doi.org/10.1016/j.jvs.2013.09.011

[3] Cipe G, et al. “Outcomes of cryotherapy for hemorrhoidal disease: a prospective study.” Tech Coloproctol. 2011;15(2):175–180. https://doi.org/10.1007/s10151-011-0713-y

[4] Vuylsteke ME, et al. “Endovenous laser ablation for the treatment of varicose veins – a review.” Vascular Health and Risk Management. 2012;8:443–448. https://doi.org/10.2147/VHRM.S15742

[5] Jacobs D, et al. “Practice Parameters for the Management of Hemorrhoids (Revised 2018).” Dis Colon Rectum. 2019;62(2):146–154. https://doi.org/10.1097/DCR.0000000000001234