Prevenirea obezităţii cu ajutorul fibrelor

Studiile ȋn domeniu au demonstrat faptul că fibrele au capacitatea de a preveni obezitatea şi diabetul prin producerea glucozei ȋn intestine.

În cadrul unor studii efectuate de către o echipă de cercetare franco-suedeză ale căror rezultate au fost publicate ȋn jurnalul Cell, ȋn luna ianuarie a anului trecut, pentru prima oară, specialiştii ȋn domeniu au descoperit mecanismul prin care consumul de fibre ajuta la prevenţia diabetului şi a obezităţii. Descoperirea subliniază rolul-cheie pe care ȋl joacă flora intestinală, microorganismele care populează intestinele.

Fibrele grosiere sau dietetice sunt solubile şi insolubile. Cele insolubile sunt incapabile de a fi digerate de corp, ȋnsă joacă un rol extrem de important ȋn absorbţia apei din sistemul digestiv şi ȋn furnizarea masei pentru menţinerea muşchilor intestinali tonifiaţi şi sănătoşi. Fibrele solubile (prebiotice, fermentabile sau vâscoase) nu pot, de asemenea, sa fie digerate. Dar, spre deosebire de fibrele insolubile, acestea vor fi fermentate de către microbii intestinali ȋn acizii graşi cu catena scurtă şi gaze pe care organismul le va putea digera.

O paletă vastă de cercetări a demonstrat faptul că dietele bogate ȋn fibre au capacitatea de a reduce considerabil riscul de diabet şi de obezitate. Din păcate, adoptarea dietei alimentare de tip occidental a condus la reducerea aportului de fibre şi la sporirea afecţiunilor precum bolile cardiovasculare, obezitatea şi diabetul. Studiile au demonstrat că, fiziologic vorbind, fibrele pot micşora nivelul colesterolului, pot spori disponibilitatea calciului şi pot amplifica imunitatea. De asemenea, acestea menţin sănătatea gastrointestinală, regularizând, totodată, nivelul zahărului din sânge.

Producerea glucozei şi suprimarea senzaţiei de foame

Cercetătorii suedezi şi cei francezi au decis sa investigheze dacă faptul că fibrele solubile pot fi procesate de intestine se datorează unor legături ale proprietăţilor pe care le au fibrele cu capacitatea intestinului de producere a glucozei.

Intestinul are capacitatea de a descompune energia stocată ȋn glucoză, scopul fiind de a face această energie disponibilă pentru organism ȋntre mese sau pe timpul nopţii. În momentul ȋn care intestinul produce glucoza, zahărul va fi detectat de către pereţii venei porte, iar aceasta colectează sângele din intestine imediat. Nervii pereţilor venei vor semnaliza creierul care, la rândul său, trimite semnale către organism. Aceste semnale vor reduce riscul de apariţie a diabetului şi a obezităţii prin instalarea senzaţiei de saţietate, sporirea consumului de energie şi prin reducerea producerii glucozei de către ficat.

Pentru o bună examinare a relaţiei dintre fibrele solubile şi glucoza intestinală, cercetătorii au hranit şoareci şi cobai cu diete bogate ȋn fibre solubile, butirat şi propionat. Rezultatele au evidenţiat faptul că enzimele şi genele responsabile cu sinteza glucozei intestinale a rozătoarelor au devenit mult mai active. Mai mult, propionatul era utilizat de către intestin în cursul procesului de producere a glucozei.

Dieta bogată ȋn fibre, zahăr şi grăsimi a condus la faptul că rozatoarele au devenit mai puţin obeze, dezvoltând, totodată, o rezistenţă mai puţină la insulină, decât acele rozătoare care au avut o dietă bogata ȋn grăsimi şi zahăr, ȋnsă săracă ȋn fibre.

Rezultatele testelor sporesc ȋnţelegerea ştiinţifică a importanţei fibrelor alimentare, subliniind, de asemenea, importanţa rolului pe care ȋl joacă flora intestinală şi intestinele care regularizează nivelul glucozei din corp. S-a subliniat faptul că sporirea aportului de fibre reprezintă una dintre cele mai facile modalităţi de combatere a efectelor negative ale dietei alimentare de tip occidental. Pentru rezultate optime, aportul de fibre ar trebui sporit treptat, fiind necesară o repartizare egală a acestora ȋn cadrul tuturor meselor şi a gustărilor zilnice.

Cum apreciaţi conţinutul de pe această pagină: 
Fără voturi